PESCUIT COMERCIAL

3
22

Braconaj legal

Pescuitului comercial pe apele interne ale ţării noastre este unul din principalii factori care a contribuit la diminuarea populaţiei piscicole pe zonele unde este practicat. Merg la pescuit de mulţi ani pe râul Olt şi nu pot să nu observ o scădere drastică a capturilor, au fost chiar şedinţe de pescuit fără să vedem un peşte. Am început să ne obişnuim cu cei câţiva „şalăiaşi” şi „avăţei” prinşi în locurile greu accesibile braconierilor(deversoare, curenţi puternici, agăţături). În schimb la fiecare partidă de pescuit am văzut bărci cu aşa zişi pescari care întind kilometri de plase prin faţa noastră. Atunci când îi interpelezi şi îi întrebi ce fac acolo, îţi răspund arogant şi cu dispreţ „Ce vrei măi, avem autorizaţie de pescuit comercial!”. Cum puii mei să ştiu eu care cât are şi de unde până unde are autorizaţie de pescuit comercial. Auzi frate!, „pescuit comercial pe Olt”, sună de parcă pe malurile Oltului sunt câteva fabrici de procesarea peştelui iar prin apă colcăie numai crapi şi somni de la două cifre-n sus.

Statul-eternul perdant

O altă întrebare care se naşte este cât are statul român de câştigat în urma eliberări unor astfel de autorizaţii. Practic prin eliberarea unor astfel de autorizaţi nu fac altceva decât să contribuie la înflorirea braconajului şi evaziuni fiscale în zonă. Peştele se vinde la negru direct din căruţă sau barcă fără niciun fel de act în regulă. Parcă am fi o ţară africană săracă sub limita de subzistenţă. Majoritatea celor care braconează stau sub umbrela unor astfel de autorizaţii. Iar cei care par a ţine mânerul umbrelei sunt chiar autorităţile care sunt desemnate să-i controleze. Aceste autorităţi ale statului, care trăiesc şi din contribuţia financiara a pescarului sportiv plătitor de cotizaţie, sunt oarbe, impotente şi incompetente. Voi susţine aceste afirmaţii până în ziua în care voi vedea eu însumi pe apă numai pescari sportivi. Dar sigur ca aceste lucruri se vor schimba în timp, odată cu aplicarea legii indiferent de consecinţe. Şi în ţările europene educarea cetăţeanului faţă de mediu s-a făcut cu aplicarea unor pedepse usturătoare, fie amenzi fie condamnări, problema la noi că nu prea are cine le aplica. În rarele cazuri când sunt pedepsiţi braconieri se face aşa de ochii presei sau a pescarilor sportivi. Soluţii ar fii, în primul rând ar trebui interzis pescuitul comercial pe apele interne ale ţării, măcar pe râuri că oricum Delta e compromisă din punct de vedere piscicol. Înfiinţarea poliţiei de mediu(RANGERI) susţinută financiar şi din cotizaţia provenită de la permisele pescarilor sportivi, care să poată da amenzi sau efectua arestări împreună cu organele M.I. sau Inspectorii A.N.P.A., aşa cum este în celelalte state europene. Implicarea politicienilor în problemele privind pescuitul sportiv sunt nule. Nu ştiu de ce nu ţin cont de noi, pescarii sportivi, deoarece suntem foarte mulţi apropiindu-ne ca număr de cel al bugetarilor. Se pare totuşi că un mare om politic care din vânător se transformă uşor, uşor în pescar a ţintit către o posibila „apropiere” de pescari. Adrian Năstase, el este politicianul care dacă nu ne vede ca pe o mare masă de manevră şi ne ajută cu rezolvarea problemelor de mai sus, poate scoate destule voturi pentru partidul sau de la pescari. Politica mă lasă rece ca pe majoritatea pescarilor sportivi dar totuşi pe vremea lui „Bombonel” pescuitul comercial pe apele interne nu exista.
Dragii noştri pescari gorjeni vom trăi şi vom vedea până atunci vă dorim ape curate cu mult peşte.

Fir întins şi sănătate!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here