Acasa / Headlines / Cătălin Şchiopu, singurul gorjean care mai împăiază animale

Pasiune neobişnuită:

Cătălin Şchiopu, singurul gorjean care mai împăiază animale

Este asistent universitar în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” dar are şi o pasiune pierdută de multă vreme în judeţul Gorj. Chiar dacă nu a moştenit de la nimeni îndeletnicirea, tânărul inginer este singurul gorjean care se ocupă cu împăiatul animalelor şi păsărilor sălbatice. Vorbim despre Cătălin Şchiopu în vârstă de 31 de ani, din Târgu-Jiu, care deţine acasă o întreagă colecţie a operelor sale.

De profesie inginer, Cătălin Şchiopu şi-a descoperit de mic pasiunea de a împăia animale şi păsări vânate. Încet, încet a reuşit să afle secretul care stă la baza reuşitei sale şi într-un final a ajuns să fie singurul care mai scoate la lumină exponate ce sunt folosite în laboratoarele şcolare. Şi vânătorii apelează la serviciile sale, pentru a imortaliza specimenele împuşcate la vânătoare. Acasă, şi-a construit o cabană de dimensiuni apreciabile pe care a transformat-o într-o expoziţie cu animalele şi păsările primite de la prietenii săi şi vânători. „Aveam 15 ani când am început să prind această îndeletnicire, că meserie nu i se poate spune. Nu am avut pe nimeni în familie care să fi împăiat vreodată păsări sau animale, dar eu am reuşit să împăiez şi peşti. Este mai greu, dar cu meticulozitate reuşeşti să dai aspectul unui peşte, după ce scoţi cu grijă carnea şi oasele, însă, cel mai greu este coloritul care trebuie refăcut după ce a fost împăiat. Se cunoaşte faptul că peştele îşi pierde culoare şi atunci ai nevoie de multă imaginaţie ca să-l scoţi identic cu el atunci când este viu”, a dezvăluit Cătălin Şchiopu.

Multă chimie şi biologie

Cei care îndrăznesc să se apuce de o asemenea îndeletnicire trebuie să cunoască multă chimie şi biologie, după cum a adăugat asistentul universitar. Acesta spune că a avut noroc şi cu câţiva colegi care l-au ajutat să pătrundă în tainele acestei ocupaţii: „În liceu am avut un profesor care ne-a învăţat să prindem drag de această activitate. Apoi în facultate am avut norocul cu câţiva colegi de la care am învăţat şi eu mai multe despre paşii ce trebuiesc făcuţi pentru a avea rezultatul aşteptat şi, uşor, uşor am reuşit să prind şi acum mi le fac singur. Folosesc tehnici mai moderne cu spumă şi substanţe care se folosesc de obicei pentru împăiat şi colaborez cu laboratoarele şcolare care îmi cer să le fac anumite exponate. Eu şi sculptez în lemn, mai ales pentru trofeele de la căprioare, acei suporţi din lemn pe care se aşează exponatele”, a mai spus Şchiopu. Talentul său este reliefat prin zecile de exponate din cabana sa, unde are de gând să-şi încropească un mic atelier destinat realizării acestor trofee ale vânătorilor. Directorul Agenţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj, Niculae Tonca recunoaşte că de cele mai multe ori apelează la măiestria acestui tânăr pentru a le împăia diferitele păsări sau animale împuşcate la vânătoare. „Este singurul care a mai rămas la noi în judeţ care se ocupă cu împăiatul vânatului, pe care vânătorii doresc să le aibă în case ca amintire. Este păcat că s-a pierdut îndeletnicirea respectivă şi sperăm s-o transmită şi mai departe altor generaţii”, a spus Niculae Tonca.

5 comentarii

  1. baltaguta constantin

    sint pasionat de pescuit la rapitori, as dori sa impaiez ceva capturi ,am mai incercat ceva dar nu am reusit nimic daca ma poti ajuta ,la rindul meu voi transmite mai departe aceasta indeletnicire care sa pierdut la noi in tara si voi ramine profund indatorat.

  2. Salut! Chiar eram curios daca mai stie cineva asa ceva. Eu am invatat de la singurul om care mai impaia animale mari pe atunci in bucuresti. Ivan se numea si avea 80 de ani iar eu cam 10. La pesti nu am ajuns dar ursi, capriori si pasari da.Ar fi frumos sa facem schimb de informatii mai ales ca “indelecnicirea”se cam stinge si nu stiu cam cati mai au cunostinte in acest domeniu. Daca ai un nr. detelefon as fi bucuros sa vorbim

  3. Si eu as vrea sa învăț acest meșteșug. As începe apoi treaba împaind-o pe ma-sa.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*