Am ratat la milimetru o descoperire colosală, un „bum” cultural şi istoric care ar fi putut să ducă Gorjul pe culmile gloriei. În urmă cu ceva timp o echipă de specialişti de la Cluj venea în Târgu-Jiu să cerceteze fosilele unui mamut borsoni, fosile găsite de un cetăţean în Cariera din Peşteana. Au revenit după ceva timp la faţa locului, hotărâţi să continue săpăturile pentru a descoperi, sub pământ, întregul schelet al animalului preistoric. Surpriză însă, angajaţii carierei au acoperit cu haldă de steril toată suprafaţa arheologică iar acum doar o minune poate salva marea comoară ce zace sub pământ.
Trăim în România, o ţară care nu pune preţ pe valoare, pe cultură şi nici măcar pe lucrurile care ar putea să alinieze acest stat la acelaşi nivel cu statele membre ale UE. Exemplul vine în materialul următor. În urmă cu ceva timp Gorjul vuia, atunci când un cetăţean făcuse descoperirea vieţii lui, în cariera Peşteana Sud, fosilele de mamut borsoni, strămoşul elefantului de astăzi. Doi specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Vlad Codrea şi Alexandru Solomon, au venit la Târgu-Jiu pentru a studia resturile de mamut borsoni, strămoşul elefantului de astăzi, o specie rară, care a trăit pe pământ milioane de ani. Vlad Codrea, profesor universitar în cadrul Departamentului de Geologie al Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca a vorbit despre piesa rară, pe care o deţine Muzeul Judeţean Gorj. „Avem o fosilă deosebită, care a fost preparată de un om al locului, de colegul Răzvan Andrei, doctor în geologie din Târgu-Jiu, iar după preparare, după ce i-am dat sfaturi aşa de la distanţă, am venit să studiem piesa. Ar fi păcat ca o astfel de fosilă să rămână necunoscută de lumea ştiinţifică. Este vorba despre un mastodont, mastodontul acesta are un nume interesant, se numeşte mamut borsoni. În pofida numelui, este totuşi un mastodont. Este un mastodont care a caracterizat Pliocenul, aşadar timpul scurs între cinci milioane de ani şi două milioane şi jumătate, era mai frecvent în intervalul patru-cinci milioane”, a spus, la prima vizită, Vlad Codrea, profesor universitar la Departamentul Geologie „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca.
Am dat cu piciorul!
Echipa de geologi, venită să studieze piesa rară, susţinea atunci că săpăturile arheologice trebuie să continue în zonă, pentru că există indicii suficiente că acolo s-ar putea afla resturile animalului preistoric, o piesă rară pentru istoria României şi chiar pentru cea mondială. Surpriză însă, întreaga suprafaţă „arheologică” era acoperită de steril iar acum doar o minune poate salva marea comoară ce zace sub pământ. „Am fost zilele trecute în carieră. S-a întâmplat că au haldat deasupra locului, nu s-a mai putut face nimic. Nu ştiu dacă este vorba de rea-intenţie sau pur şi simplu de ignoranţă. Acolo cred că sunt alte interese. Dacă se va putea vom încerca să salvăm cât putem din descoperire, dar dacă se va continua în maniera asta nu vom mai putea face nimic. Era o descoperire de o reputaţie internaţională, ar fi putut aduce faimă judeţului, dar s-ar fi putut discuta şi despre dezvoltarea turismului. O astfel de descoperire este rarisimă. Acesta este statul în care trăim, lipsit de educaţie şi de cultură”, a spus plin de indignare profesorul universitar Vlad Codrea.
Cine sunt vinovaţii?
Mastodont cu un schelet în integralitate există doar în zona Baraoltului, dar vine de la o altă specie, mai spune Vlad Codrea, care a adăugat faptul că a plecat din Gorj cu un gust amar, lăsând în urma ignoranţa oamenilor şi mai ales a autorităţilor, care nu au făcut nimic pentru a salva această comoară. „Noi nu putem face practic nimic. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. Acolo era vorba de câţiva metri, nu era vorba să compromitem toată cariera. Am plecat cu un gust amar din Gorj. Toată munca a fost practic în zadar. Dacă este să facem o diferenţă, să ne gândim că o descoperire de genul acesta s-a făcut şi la Baraolt, însă acolo oamenii au fost înţelegători, conştientizând ce comoară au în locurile acelea, iar rezultatul a fost uimitor, pentru că practic am reîntregit întregul schelet. Nu mai este vorba de cine este sau nu este vinovat. Vinovaţii să-i găsească alţii şi să îi lăsăm pe oamenii de acolo să-şi spele rufele în familie. Se ştie că în întreaga ţară, s-au descoperit site-uri arheologice, oase mari şi au fost acoperite, fără doar şi poate de steril. Deci nu ne mai miră nimic”, a precizat Vlad Codrea.
Dezvoltarea turismului….un vis
Directorul Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan confirmă că locul nu a fost marcat, astfel că vinovaţii nu se cunosc însă. Cine ar fi trebuit să facă acest lucru, când şi cum, poate vom afla în alte timpuri. Cert este că sub halda de steril zace un schelet al unui animal preistoric, de o valoare inestimabilă, care ar fi putut aduce poate sute de turişti în judeţul nostru. Cei de la Muzeul Judeţean împreună cu specialiştii de la Cluj vor continua demersurile începute, acelea de a face tot ce este posibil pentru a elibera zona, încât săpăturile să continue. Vlad Codrea spune că dacă se va reuşi acest lucru va veni cu plăcere, împreună cu echipa de specialişti, să scoată la suprafaţă strămoşul elefantului de astăzi. Cea mai importantă descoperire de acest gen din România, însă, a fost făcută în urmă cu doi ani, în mina de lignit de la Racoşul de Sus din Covasna. O echipă de excavatorişti a dat atunci peste ceea ce paleontologii au stabilit ulterior că este un schelet de mamut Borsoni, conservat într-o stare deosebit de bună. Scheletul se păstrase în proporţie de 90%, fiind considerat în prezent drept cel mai bine conservat schelet de mamut descoperit în Europa. Animalul avea şapte metri lungime şi trei metri şi jumătate înălţime. În urma cercetărilor s-a stabilit că acesta trăise pe actualul teritoriu al României în urmă cu 2 – 2,5 milioane de ani, scrie gândul.info.
