Alegerile prezidențiale s-au încheiat, avem un președinte ales pentru cinci ani care nu știm cât de repede vor trece, așa încât mă aștept să înceapă să se întâmple multe lucruri bune pentru că, după cum ne amenință Raluca Turcan, Iohannis și Ludovic Întâiul sunt hotărâți să repună România pe direcția cea bună.
Scorul hotărâtor obținut de Iohannis, precum și participarea numeroasă la vot, conferă scrutinului din 24 noiembrie suficientă legitimitate. Mai mult, faptul că avem un guvern monocolor, dorit și impus de președintele țării, reprezintă garanția că ceea ce se va întâmpla de acum înainte – fie că va fi de bine, fie că va fi de rău – se va datora în întregime acestui Guvern și acestui Președinte.
Ne putem aștepta în orice moment ca toți românii din diaspora să se întoarcă acasă, domnul Cîțu să găsească, în fine, găurile din buget și să le astupe, să răsară grădinițe, școli și spitale, din pământ, din iarbă verde. În ministere, deconcentrate, administrație publică, evident că PNL nu își va pune clientela proprie, urmând a fi numiți doar „specialiști” de talie mondială și renume internațional. Și, una peste alta, toate acestea se vor întâmpla începând chiar de ieri, fiindcă acum avem un guvern de dreapta competent care poate face să curgă, într-un an, lapte și miere cât altele în șapte.
Privirile se îndreaptă deja către alegerile locale de anul viitor, mai cu seamă că tendința noilor guvernanți este să profite cât sunt pe val și nu își dau prea tare cu stângul în dreptul. Așa se face că primarii liberali vor aprinde luminițele de Crăciun aruncând în electorat cu promisiuni de investiții, chiar dacă multe dintre acestea au fost începute în timpul guvernării PSD și cu ajutorul nemijlocit al guvernării de stânga.
Cum spuneam și cu alte ocazii, aversiunea față de cineva sau ceva nu justifică neapărat o alegere pe care s-o poți numi „un rău mai mic” pentru că, așa cum istoria post-decembristă ne-a demonstrat nu o dată, este foarte posibil ca tocmai ceea ce ai crezut a fi acel „rău mic” să se transforme în alți cinci ani pierduți, având ca rezultat o mare dezamăgire.
Iată de ce Iohannis și actuala putere de dreapta au marea responsabilitate de a nu îi fi făcut pe românii care le-au acordat votul să piardă degeaba cinci ani din viață pentru a constata, mai apoi, că mai bine ar fi votat cu celălalt candidat. Nu de alta, dar s-a mai întâmplat pe timpul lui Băsescu când de unde, la început, nu aveai loc pe stradă de cei care îl votaseră pentru al doilea mandat, spre final, nimeni nu își mai recunoștea, de jenă, afinitatea față de Băsescu și mâna lui dreaptă, Boc.
Cristina Petrovici
