Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, că statele UE s-au angajat să participe la relocarea de migranţi, arătând că România va propune prin intermediul MAI numărul de migranţi pe care îi poate primi.
„Preşedinţia Consiliului UE va solicita propuneri statelor membre. Fiecare va propune prin entitatea care se ocupă – la noi, prin MAI – câţi migranţi poate să primească. Se verifică dacă adunând aceste propuneri se acoperă necesarul de 20.000 şi 40.000. Dacă da, chestiunea este lămurită şi se trece mai departe. Dacă nu, probabil va fi nevoie de o nouă discuţie pentru a se ajunge la coincidenţa numărului vizat – nu am stabilit în ce format”, a declarat Iohannis, după reuniunea Consiliului European de Vară. Potrivit şefului statului, compromisul realizat constă în relocarea intraeuropeană, arătând faptul că toate statele membre s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 de migranţi aflaţi în Italia şi Grecia. „Procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat”, a spus Iohannis. El a indicat că acest mecanism este temporar, pe o perioadă de doi ani, şi are caracter excepţional. În ceea ce priveşte relocarea extraeuropeană, Iohannis a arătat că s-a agreat relocarea pe bază voluntară a unui număr de 20.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională. El a precizat că tema migraţiei a fost abordată pe larg în Consiliul European, fiind o provocare importantă pentru UE. „În intervenţia mea am subliniat că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat şi cuprinzător. Am arătat că transpunerea în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajată la nivel UE trebuie să ia în calcul realităţile specifice din statele membre. Textul concluziilor reflectă în mod adecvat aceste aspecte”, a spus Iohannis. Şeful statului a mai spus că în cadrul discuţiilor legate de securitate şi apărare accentul s-a pus pe revizuirea strategiei de securitate a UE şi lupta împotriva terorismului. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii cu secretarul general al NATO, care a prezentat măsurile pe care Alianţa le are în vedere pentru a face faţă provocărilor mediului de securitate actual. În acest context, Consiliul l-a mandatat pe Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, să demareze procesul de elaborare, în cooperare cu statele membre, a unei noi strategii de securitate a UE.
