Acasa / National / României i se recomandă să accelereze eforturile de combatere a discriminării romilor

României i se recomandă să accelereze eforturile de combatere a discriminării romilor

Discursul de ură, sărăcia – în special accesul la o locuinţă – sunt printre cele mai frecvente manifestări ale discriminării faţă de romi în România, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba.

El a vorbit despre aceste aspecte în contextul în care Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale al Consiliului Europei a dat miercuri publicităţii un raport potrivit căruia “România trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a combate discriminarea, în special la adresa romilor, şi pentru a îmbunătăţi protecţia tuturor minorităţilor naţionale într-o serie de domenii”.

„Este o problemă în ceea ce priveşte discursul de ură, adică rasismul faţă de romi, este o problemă accesul la educaţie de calitate, o foarte mare problemă în ce priveşte accesul la locuire. Aici am avut decizii în ultima perioadă – evacuările forţate. Şi avem probleme cu privire la sărăcie, accesul la locurile de muncă”, a spus preşedintele CNCD privind situaţia romilor în ţara noastră.

În documentul care evaluează progresele înregistrate începând din 2011, Comitetul recunoaşte eforturile autorităţilor române de a promova cultura şi educaţia minorităţilor, precum şi de a garanta reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlament. Totuşi, raportul evidenţiază o serie de probleme unde este nevoie de acţiune imediată.

„Am aplicat destul de multe sancţiuni în activitatea noastră. Facem cursuri de pregătire cu diferite categorii profesionale, cum ar fi magistraţi, poliţişti, profesori, dar şi în zona sănătăţii, cu medici, parteneriate cu ONG-uri. Bineînţeles că această activitate va trebui să continue”, a afirmat Asztalos Csaba.

Documentul citat menţionează că ”România ar trebui să creeze un cadru juridic consolidat şi coerent pentru protecţia drepturilor minorităţilor, întrucât actuala legislaţie aflată în vigoare reglementează diferite aspecte, dar este confuză, plină de zone gri şi lasă loc unor interpretări contradictorii. Proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale, propus în Parlament cu peste zece ani în urmă, nu a fost încă adoptat. Prejudecăţile faţă de romi rămân un motiv de îngrijorare considerabilă. În pofida poziţiei ferme a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a deciziilor judecătoreşti şi a declaraţiile autorităţilor, continuă să fie raportate incidente rasiste”.

În opinia preşedintelui CNCD, “România are un cadru juridic consolidat şi coerent confirmat de jurisprudenţa şi inclusiv de alte rapoarte internaţionale”.

„Din punctul meu de vedere, în acest moment, România nu are o problemă cu cadrul juridic privind combaterea discriminării. E adevărat că pot fi aduse mici îmbunătăţiri, dar în ceea ce priveşte jurisprudenţa, arată foarte clar că nu e o problemă. Noi avem un cadru juridic. Oricine este discriminat în România are instrumente juridice să se apere”, a punctat Asztalos Csaba.

Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale al Consiliului Europei le solicită autorităţilor române să acţioneze rapid pentru a preveni, a investiga şi a pune sub acuzare infracţiuni comise pe motive de rasă sau de xenofobie şi să adopte o poziţie fermă contra limbajului discriminator în discursul politic. Mai mult, Comitetul îşi exprimă regretul că strategia revizuită cu privire la integrarea minorităţii rome nu identifică sursele de finanţare şi nu cuprinde mecanisme care să asigure punerea sa în practică.

„Romii continuă să fie discriminaţi în ceea ce priveşte accesul la locuinţe, găsirea unui loc de muncă, sănătate şi învăţământ. În pofida eforturilor autorităţilor de a eradica segregarea romilor în şcoli, încă sunt raportate astfel de cazuri. Conform unor sondaje diferite, 22% dintre copiii romi nu urmează cursuri şcolare, iar în şapte din zece cazuri de abandon şcolar este vorba despre romi”, notează raportul.

În România, minorităţile naţionale care beneficiază de măsurile de promovare şi protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt cele reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale. În prezent, acestea sunt în număr de 20 – albanezi, armeni, bulgari, croaţi, cehi, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, ruşi lipoveni, romi, ruteni, sârbi, slovaci, tătari, turci şi ucraineni.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*