Legea insolvenţei persoanelor fizice nu mai intră în vigoare la 31 octombrie, aşa cum hotărâse Parlamentul, deoarece preşedintele Klaus Iohannis cere Legislativului reexaminarea legii prin care s-a stabilit acest termen, actul normativ nefiind aplicabil în absenţa cadrului funcţional şi organizatoric adecvat.
Preşedintele se opune intrării în vigoare a legii cu două luni mai devreme decât stabilise Guvernul prin OUG 61/2015, respectiv pe 31 octombrie, considerând că intervalul de timp nu este suficient pentru ca toate instituţiile şi autorităţile implicate în aplicarea legii să îşi desfăşoare activitatea. Pe de o parte, spune Iohannis, termenul nu oferă posibilitatea procedurii constituţionale de adoptare, promulgare şi publicare, fiind prea rapid trecută prin Parlament faţă de momentul în care ar trebui să intre în vigoare, şi nici nu oferă suficient timp pentru pregătirea intrării în vigoare.
O altă critică asupra devansării termenului este că actul are impact şi asupra activităţii de înfăptuire a justiţiei, impunând suplimentarea prealabilă şi semnificativă a personalului instanţelor de judecată.
Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.
