Asociaţia Telefonul Copilului precizează că, în anul 2016, a înregistrat mai multe cazuri de abuz asupra copiilor, cu 45,24% faţă de anul 2015, agresiunea fizică asupra acestora fiind cea mai întâlnită formă de abuz.
La Telefonul Copilului 116 111 s-au înregistrat anul trecut 4.565 de situaţii de abuz asupra copiilor (abuzuri de tip bullying, violenţă în familie, discriminare), dintre care 1.877 de cazuri de agresiune fizică – cu 46,75% mai multe faţă de anul 2015.
„Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creştere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 şi să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur şi semnifică faptul că mentalităţile s-au schimbat şi că nu mai trăim aceeaşi resemnare în faţa suferinţei, mai ales din partea copiilor. Totuşi, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislaţiei naţionale la cea europeană şi mai puţin, însă, la modalităţi concrete de aplicare a acesteia”, susţine Cătălina Surcel, director executiv al Asociaţiei, potrivit Agerpres.
Aceasta subliniază, totodată, că la nivel social „abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranţă zero”. Asociaţia Telefonul Copilului precizează că, în anul 2016, numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 88.986, înregistrându-se o creştere cu 33,71% faţă de anul precedent, iar complexitatea cazurilor sesizate a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel (durata medie a unui apel a crescut de la 10 – 15 minute, în anii precedenţi, la 15 – 30 de minute în anul 2016).
„Nevoia de consiliere psihologică a beneficiarilor a reprezentat un procentaj de 29,83%, respectiv 3.090 de situaţii. Problemele semnalate au fost legate de: nevoia de comunicare cu privire la exprimarea propriilor gânduri, temeri, sentimente legate de familie în procentaj de 39,40%, probleme specifice adolescenţilor (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăţi în relaţionare, anxietăţi) în procentaj de 32,88%, disfuncţionalităţi în familie în procentaj de 19,29%, depresii şi tulburări de comportament în procentaj de 4,94% şi comportamente neadecvate manifestate prin gânduri/gesturi extreme în procentaj de 3,49%. 72,85% dintre copii (44,29% fete şi 28,56% băieţi) au manifestat nevoia de suport psiho-emoţional, iar 27,15% dintre părinţi sau alţi adulţi au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătăţirea relaţiei copil – părinţi”, se arată în comunicatul de presă.
Sursa menţionată subliniază faptul că principalele forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoţional (25,93%) şi neglijarea (24,11%), iar abuzul s-a petrecut în familie (65,71%), familia extinsă, asistenţă maternală şi centrul de plasament (17,39%), în spaţiul public (11,05%) şi în mediul şcolar (5,85%).
