CIOBĂNIȚELE

0
31

Dacă vrei să mergi la piaţă să iei un produs lactat,
Devii pe nepusă masă, un om foarte agasat.

Ca nişte şoave sau găi, căţele sau măgăriţe,
Se reped asupra ta un pluton de ciobăniţe.

Nu-nţelegi în primă fază ce vor, practic de la tine,
Dacă e nasol să stai, sau să pleci, o fi mai bine!?

Nu-ţi dai seama ce-i cu ele de te-asaltă înrăite;
O fi smintite, rebele, mahalagioaice, dorite…?!

Au expuse brânză, urdă, iaurt, sana, caş sau lapte,
Au roşeaţă în obraji, au şi nuri, au cam de toate…

Dar nu le-nţeleg pornirea, de ce sar în aşa hal,
Parc-ar fi într-un famat iarmaroc, oriental.

Te-aiuresc cu brânza-n mână, cu cuţitul, să-ţi mai taie,
Emanând un prea sensibil şi „plăcut” odor, de oaie,

De te fac să fugi afară, să pleci buimac în oraş,
S-o laşi dracu’ şi de brânză şi de urdă şi de caş…

Le-a zis unu’: „Staţi fă, dracu’, faceţi un pas înapoi,
Staţi puţin să scot … cântaru’ ca să văd ce e cu voi!” …

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here