Unde Jiul cu Gilortul îşi înfrăţesc apele,
De verdeaţă din belşug, se bucură caprele.
Chiar şi în sezonul rece se găseşte-n lunca mare
Lăstăriş, iarbă înaltă, are capra de mâncare.
Auzind de treaba asta, o capră mai din aval
Nu stătu prea mult pe gânduri şi porni spre areal.
Mai întâi, dădu o raită în amonte, pe Gilort,
Zicând „De n-o fi rosură, măcar mă aleg cu-n sport!”
I-a priit aici căpriţei, a găsit pe-ndestulare,
Ba mai mult decât atât, a ajuns şi directoare!!
Nu s-a cocoţat acolo c-ar avea prea multe-n cap,
Dar e bine susţinută de la centru, de un … ţap!
Prea mulţi purici n-a făcut, nici nu avea cum să-i facă,
Dovedindu-se pe post ca fiind un fel de … vacă!
Totuşi, ţapul n-a lăsat-o iac-aşa, neprotejată
Şi a dus-o pe căpriţă jos în lunca mult visată.
Tot directoare a pus-o pe cornută, pe direct,
Detronând de-acolo cerbul, lider vechi şi înţelept…
Capra şi-a intrat în rol, face ce vrea-n areal,
Dovedindu-şi stângăcia şi stilul demenţial.
Pregătire n-are capra, n-are grade, n-are cap,
Dar ce să-i faci, asta-i treaba, n-are minte, are … ţap!
Plimbă iezii-n deplasări, să aducă osanale
La nişte „fraţi” şi confraţi, chestii de două parale…
Nu stă capra pe la muncă, face me-he-he şi pleacă,
Deh, ai ţapul protector, toate pot să ţi se treacă…
Habitatul e nervos, chiar a devenit acerb,
Voind să-nlăture capra, să-l readucă pe cerb.
Va rămâne de văzut cine-nvinge pân’ la urmă;
Netoata sau înţeleptul va să conducă o turmă!?!
Când capra e director şi dascăl şi de toate,
Ce viitor să aibă acea comunitate?!