Multă grijă duc părinţii, mai ales cu-n copil mic …
Se frământă, se agită, se sperie din nimic.
Tot la fel, nişte părinţi se rugau la Dumnezeu,
Să-i ajute, că pruncuţul le stă umed, mai mereu.
Era şi un an ploios, şi erau greu de uscat,
Scutecele mereu ude zi şi noapte, ne-ncetat.
Au mers cu el şi prin babe, a venit moaşa de plasă,
Dar nimic, copilul sta ud mereu, acolo-n casă.
A venit şi popa Grasu cu busuioc, a citit,
Dar copilu-n scutecele, era tot mai umezit …
Chiar şi doctoru’ Nesaţu le-a zis-o lângă pârleaz:
-Vă spun, numai baba Cela vă va scoate din necaz!
Au adus-o. S-a sucit, a pus buruieni pe masă,
Apoi a cerut o scară, şi-a urcat direct pe casă.
Era de faţă acolo, multă lume-ntregul sat:
-Reparaţi acoperişul, că vouă vă plouă-n pat! …