Se taie nemilos în codrii României,
O undă criminală ameninţă copacii,
În spiritul demenţei şi al neomeniei,
La un dezastru sigur, porniră haidamacii.
Un haos incurabil domneşte în pădure;
Hulpavii vând aiurea, nesocotind esenţa.
Guvernul a decis că legea-i în secure,
Încurajând frenetic, oriunde delicvenţa…
Prioritar, dezastrul e in pădurea care
Va fi retrocedată, acelor ce-o avură.
Acolo, fără mila, distruge fiecare,
Când un guvern girează dezastrul din natură.
Pădurea este mama atât de generoasă,
Vitalul oxigen, din trupul ei, primim.
Regină-i în natură, întindere frumoasă,
Lovind în ea sălbatic, inconştient, pierim.
Voi oameni cu putere, voi oameni cu credinţă,
Salvaţi izvorul vieţii, încătuşând tâlharii!
Nu mai lăsaţi dezastrul să fie cu putinţă,
Pădurea e în lacrimi, precum proprietarii!