Nu contează că e criză, nu contează sărăcia,
Peste tot e fericire, peste tot în România.
Ce este pe la oraşe se trece pe planul doi,
Fiindcă-n primul rând, la sate, veselia e în toi.
Acolo sunt obiceiuri cu folclorul lor specific,
Acolo e nemurirea, arealul ei, magnific!
Acolo se-ntorc plecaţii, orăşeni sau migratori,
Să se încarce cu spirit de sfintele sărbători!
Vin colindători cu cântec, cu urşi, cu capre, cu plugul,
Strigă şi pocnesc din bice de cutremură văzduhul!
De la unii pân’ la alţii, vin vecin pe la vecin,
Să mai bea o ţuică fiartă, sau o stacană de vin.
Mai frig o carne-n tigaie, mai gustă o murătură,
Mai fac snoave prin zăpadă, pe-afară prin bătătură.
Şi iarăşi vin urători, iarăşi spiritul e-n toate,
Când auzi din zeci de piepturi „La mulţi ani cu sănătate!”.
Nu-i perioadă mai sacră, mai dulce, mai cu ecou,
Cum este de la Crăciun şi până la Anul Nou!