spot_img
10.6 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăPoliticActivitatea parlamentară a deputaților gorjeni în cifre (2008-2016) (Partea I)

    Activitatea parlamentară a deputaților gorjeni în cifre (2008-2016) (Partea I)

    ParlamentPentru a dispune de o imagine de ansamblu asupra activității deputaților în Parlamentul României, mi-am propus să compar activitatea acestora în timpul ultimelor două legislaturi. Urmând o perspectivă cantitativă, am utilizat următorii indicatori: numărul de formațiuni politice în cadrul cărora un deputat a fost membru în timpul legislaturii analizate, numărul de luări de cuvânt, numărul declarațiilor politice, numărul propunerilor legislative inițiate, numărul propunerilor legislative inițiate devenite ulterior legi, precum și numărul de întrebări și interpelări adresate în timpul mandatului. Pentru fiecare deputat în parte, am accesat pagina disponibilă pe site-ul Camerei Deputaților, de unde am extras datele privind activitatea acestuia.

    În ceea ace privește traseismul politic, remarcăm încă de la bun început, o discrepanță majoră între cele două legislaturi. În timp ce în legislatura 2008-2012, doar doi din șase deputați au părăsit partidul cu care au candidat în alegeri, în legislatura 2012-2016, șase din opt deputați nu mai sunt membri în partidul cu care au candidat la alegerile legislative din 2012. O consecință importantă generată de fenomenul traseismului politic este reprezentat de schimbarea raporturilor de forțe între partidele politice la nivel județean. Dacă la începutul legislaturii 2012-2016 raportul de forțe PSD – PP-DD – PDL era de 5:2:1, în prezent, dispunem de un nou raport de forțe independenți – PSD – PNL de 5:2:1.

    Remarcăm o puternică tendință a deputaților aleși din partea PSD de a deveni independenți în timpul mandatului, singurele excepții fiind reprezentate de Mihai Weber și Victor Ponta. Pe de o parte, o posibilă explicație este reprezentată de utilizarea partidului drept vehicul electoral, care să-i permită candidatului obținerea mandatului. Această explicație este valabilă cu precădere pentru partidele nou înființate sau care sunt capabile să atragă capitalul electoral datorită personalității liderului partidului. Pe de altă parte, tensiunile din cadrul PSD, precum și căderea guvernului Ponta, au produs clivaje în cadrul partidului, care a avut drept consecință migrația deputaților în cadrul altor formațiuni politice. În schimb, în legislatura 2008-2012, ca urmare a numărului mic al deputaților care părăsesc partidul sub care au candidat, raportul de forțe nu prezintă schimbări semnificative, identificând un singur independent la finalul legislaturii. Totodată, pentru ambele legislaturi remarcăm faptul că nu au existat candidați independenți care să fie aleși drept deputați, opțiunea electoratului vizând partidele cu vocația guvernării. O singură excepție a fost reprezentată de alegerea candidaților Niculina Mocioi și Răzvan Rotaru din partea PP-DD, partid populist anti-sistem.

    În ceea ce privește numărul de luări de cuvânt, observăm o scădere considerabilă a valorii medii, de la 65,66 în legislatura 2008-2012, la 42,37 în actuala legislatură. Această scădere este determinată cu precădere de diferența majoră dintre valoarea maximă a numărul de luări de cuvânt/deputat în fiecare legislatură în parte. Astfel, în legislatura 2008-2012, deputatul Vasile Popeangă (PSD) a avut 152 de luări de cuvânt, în timp ce în legislatura 2012-2016, același deputat a avut 88 de luări de cuvânt. Prin urmare, în prima legislatură, deputații Vasile Popeangă și Constantin Severus Militaru prezintă valori peste medie în privința numărului de luări de cuvânt, în timp ce valori sub medie regăsim la Mugurel Surupăceanu, Cosmin Mihai Popescu, Victor Ponta și Dan Ilie Morega. În schimb, în actuala legislatură, valori peste medie regăsim la deputații Vasile Popeangă, Iriza Scarlat, Camelia Khraibani și Mihai Weber.

    Aceeași tendință o identificăm și în ceea ce privește numărul declarațiilor politice. Astfel, în legislatura 2008-2012, identificăm o valoare mai mare a valorii medii (51), comparativ cu valoarea medie pe care o regăsim în legislatura 2012-2016 (35,85). Referitor la valorile cele mai ridicate ale acestui indicator, deputatul Vasile Popeangă rămâne cel mai activ deputat (106 declarații politice în perioada 2008-2012, respective 68 declarații politice în perioada 2012-2016). Împreună cu acesta, deputații Severus Constantin Militaru, Cosmin Mihai Popescu, respectiv Iriza Scarlat, Camelia Khraibani și Mihai Weber, se situează deasupra valorii medii a acestui indicator. Dintre aceștia, deputatul Constantin Severus Militaru a făcut cele mai multe declarații politice (în număr de 75), în timp ce deputatul Camelia Khraibani a făcut cele mai puține declarații politice (în număr de 47).

    În schimb, dacă ne raportăm la indicatorii privind diferența dintre propunerile legislative inițiate și propunerile legislative devenite ulterior legi, împreună cu numărul de întrebări și interpelări, obținem o imagine a poziționării deputaților în raport cu majoritatea parlamentară și componenţa Guvernului. În mod paradoxal, în anumite cazuri constatăm faptul că deputații au contestat sau au cerut clarificări membrilor guvernului (adresând un număr ridicat de întrebări și interpelări), în timp ce majoritatea parlamentară a respins proiectele legislative pe care aceștia le-au inițiat (deputații fiind afiliați formațiunilor politice care formau majoritatea parlamentară). Pentru a înțelege mai bine dimensiunea indicatorului reprezentat de numărul de propuneri legislative inițiate, menționăm faptul că o propunere legislativă poate avea unul sau mai mulți inițiatori, proveniți dintr-una sau mai multe formațiuni politice.

    Însumând valorile pentru fiecare indicator în parte, având în vedere valorile apropriate ale mediei activității deputaților în cele două legislaturi, precum și marja de +/-10% (raportată la dimensiunea eșantionului), grupăm activitatea deputaților din cele două legislaturi, după cum urmează:

    – punctaj de peste 70 p. (Vasile Popeangă – legislatura 2008-2012);

    – punctaj situat între 40-50 p. (Constantin Severus Militaru, Mugurel Surupăceanu, Mihai Weber, Camelia Khraibani, Vaile Popeangă – legislatura 2012-2016, Scarlat Iriza);

    – punctaj situat între 20-30 p. (Dan Ilie Morega, Niculina Mocioi, Mihai Cosmin Popescu);

    – punctaj situat între 10-20 p. (Ion Cupă, Victor Viorel Ponta – pentru ambele legislaturi, Rotaru Răzvan).

    În concluzie, reținem faptul că activitatea deputaților este dependentă de poziționarea acestora în raport cu majoritatea parlamentară, respectiv cu încrederea învestită asupra membrilor Guvernului. Totodată, analiza cantitativă reflectă constanţa deputatului din timpul mandatului, precum și modul în care ideile și opiniile acestuia se regăsesc în activitatea Parlamentului.

    Partea a doua a articolului se va focaliza asupra analizei calitative a deputaților aleși în circumscripția electorală nr. 20, pentru a putea identifica impactul activității acestora.

    activitate-parlamentari-gorj

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: