Alegerile locale din 2016 s-au încheiat, numărătoarea oficială este încă în lucru, dar rezultatele numărătorilor paralele făcute de partide lasă să se întrevadă o oarecare finalitate destul de plauzibilă a acestui scrutin electoral. Un scrutin electoral care este caracterizat, pe toate planurile, de eșec, fie că vorbim de fiecare partid în parte, fie că discutăm de formațiunile politice mari în ansamblu. PSD și-a adjudecat victoria la Consiliul Județean Gorj, una destul de fragilă, în care are nevoie de votul „de încredere” al unui condamnat cu suspendare pentru a fi validată, dar și la municipiul Târgu-Jiu, unde Florin Cârciumaru, pentru prima dată în cariera sa, trebuie să bată palma cu două partide mărunte, pe care, în 2012 sau 2008 nici nu le-ar fi băgat în seamă, pentru a-și asigura o majoritate hai să spunem confortabilă. Mașinăria lui de vot, „Mercedesul” pomenit de Marcel Romanescu, la un moment dat, a avut motorul gripat, astfel că edilul reales Cârciumaru s-a trezit cu vreo 7.000 de voturi sub calculele sale cele mai pesimiste. Chiar și în aceste condiții, ale eșecului mașinăriei de vot a PSD, liberalii nu au reușit prea mare brânză, învârtindu-se în jurul procentajului clasic de 20-25%. Marele eșec, pentru că tot vorbim de eșecuri, al PNL Gorj este că nu a reușit să comaseze electoratul „anti-PSD”, circa 20% din voturi fiind adjudecate de PMP, ALDE și, surpriza de proporții, PSRo. Nici de data aceasta, nu am putut scăpa de „blestemul” fărâmițării electoratului „de dreapta” sau, dacă vreți, anti PSD. Așa că, din păcate sau, după caz, din fericire, continuăm tot împreună…
Tineret, mândria țării… cam puțin pe la urne
Regula de aur într-o campanie electorală este că „fiecare vot contează”, însă esențial este ca, înainte de aplicarea ei, să poți mobiliza oamenii să vină la urne. Iar lucrul acesta nu s-a prea reușit. În Gorj, „continuăm împreună” este, în primul rând, o consecință a faptului că viitorul acestui județ este decis, din nou, de electoratul tradițional. Circa 130.000 de gorjeni nu au ieșit din casă duminică să voteze pentru că n-au avut pe cine. Nu s-au regăsit în nici un candidat la aceste alegeri, astfel că au votat cei care votează mereu și aici este o problemă spre care liderii politici ar trebui să plece privirea. O privire pe statisticile furnizate de Biroul Electoral Central pentru Gorj arată că din cei 170.000 de alegători care, totuși, s-au prezentat la urne, vreo 32.500 sunt pensionari, trecuți de 65 de ani, și circa 67.500 au vârste între 45 și 65 de ani. Având în vedere procentele de la CJ, nu este greu de estimat că mare parte din oamenii aceștia, circa 100.000, reprezintă „nucleul dur” al electoratului PSD, nucleu care, și de data aceasta, a decis majoritar, viitorul județului. Restul și-au împrăștiat voturile pe la PNL, PMP, ALDE sau chiar PSRo.
Eșecul comasării electoratului anti-PSD
Aici apare primul mare eșec al PNL-ului în această campanie electorală, generat de incapacitatea de a comasa electoratul care vrea altceva, electoratul tânăr, în principal, care vrea să voteze și altceva decât PSD, pentru că oricum, PSD este votat de părinții sau bunicii acestui electorat. Lipsa unei abordări clare a tinerilor, lipsa unui mesaj cu care electoratul tânăr să rezoneze a făcut ca, în loc de un confortabil 35-40%, PNL să se aleagă cu un clasic 24%, conform numărătorii paralele. Iar asta presupune că, în următorii patru ani, Consiliul Județean Gorj rămâne în „patrimoniul” PSD.
Majoritate cu votul unui condamnat
Interesant este însă că această majoritate nu poate fi constituită, cel puțin pe calculele de până acum, doar de către PSD Gorj, astfel că este nevoie de o alianță. Nu este o surpriză prea mare cu cine se face această alianță, având în vedere că ieri după-amiază, Liviu Dragnea, președintele PSD, a ieșit, cot la cot cu președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, și au anunțat marea înțelegere de la nivel național, evident, aplicabilă și în teritoriu. Astfel, Ion Călinoiu va trebui să se așeze la aceeași masă cu Dian Popescu, liderul ALDE de la Gorj și să negocieze lista de dorințe a proaspătului condamnat penal în dosarul privind campusul de la Peștișani. Dureros sau nu, Gorjul va avea, în următorii patru ani, un Consiliu Județean condus de PSD și ALDE, în urma „votului de încredere” al unui individ condamnat penal cu suspendare, PNL, PMP și, probabil, PSRO fiind în situația de a face opoziție până în 2020. Altfel spus, halal succes și legitimitate. Dar, „continuăm împreună”, chiar și în aceste condiții.
Marele rateu PNL-PSD: municipiul Târgu-Jiu
De departe, cel mai mare eșec în această campanie electorală este Municipiul Târgu -Jiu. Da, într-adevăr, Florin Cârciumaru și-a adjudecat Primăria cu un procent de peste 40% iar Octavian Lupulescu se poate mândri cu cel mai mare număr de consilieri pe care i-a avut vreodată PNL-ul la Târgu-Jiu. Însă, atunci când vine vorba de municipiu, o discuție de bun-simț ar trebui să se caleze pe numărul de voturi, nu pe procente. Și asta pentru că, după cum arată o centralizare paralelă, PSD ar avea vreo 11.500-12.000 de voturi, în timp ce următorul clasat, PNL, s-ar ridica la vreo 5.000 de voturi. În traducere, pentru cine vrea să înțeleagă acest rateu uriaș, târgujienii sunt reprezentați de un primar de vreo 15-16%. Cam atât înseamnă voturile lui Florin Cârciumaru din numărul total de peste 70.000 de alegători din Târgu-Jiu. În plus, și PSD și PNL și, poate, chiar și partidele mici, „știau” cu certitudine că social-democrații pleacă de la minim 20.000 de voturi în municipiu și tot cresc. Astfel, pierderea este cu atât mai mare pentru PNL, cu cât Cârciumaru este cu 7.000 de voturi sub cele mai pesimiste așteptări ale sale. Practic, au rămas vreo 45.000 de voturi neutilizate de nimeni. Iar asta spune multe…
Alianță cu „piticii”
Cum spuneam anterior, Lupulescu se poate consola, procentual, cu rezultatul și cu numărul de consilieri. Însă face asta în condițiile în care Florin Cârciumaru este obligat, după trei mandate de semi-totalitarism în CL Târgu-Jiu, să negocieze cu „piticii”, respectiv ALDE, care are 2 consilieri, PSRO sau PMP, tot cu câte 2 aleși locali, partide a căror dimensiune era „cantitate neglijabilă” în 2012 sau 2008. Și, bineînțeles, să le dea și un post de viceprimar. Altfel, cu 10 aleși, cât strânge PSD, nu are majoritate în Consiliul Local. Astfel, oricât de frumos arată procentele pentru PSD și cât de bine sună „record de consilieri pentru PNL la Târgu-Jiu”, municipiul rămâne, de departe, marele eșec al acestor doua partide.
Agonie și extaz prin județ
În privința primăriilor din județ, lucrurile sunt destul de interesante, PNL și PSD reușind să facă niște schimburi care, însă, nu modifică dramatic votul politic, de exemplu, sau ponderea fiecărui partid în parte. Liberalii și-au adjudecat primării „cu tradiție” ale PSD, gen Berlești, în fața Mariei Dumitrașcu, Alimpești, în fața Elenei Mosor, Bălești, condusă de ani buni de Aristică Paicu, unde liberalul Mădălin Ungureanu a decimat concurența, clasându-se cu peste 1.000 de voturi în fața următorului candidat sau Stănești, „moșia” lui Vasile Pârvulescu, primăria fiind câștigată de liberalul Liviu Blideanu. Însă, deopotrivă, liberalii au și pierdut primării „liberale prin definiție”, gen Târgu-Cărbunești, unde Mihai Mazilu a fost zdrobit de social-democratul Mihai Birău, Turceni, unde Cristina Cilibiu, cumnata afaceristului local Ion Iordache, patronul Ydail Construct, și-a adjudecat primăria la o distanță de aproape 900 de voturi față de primarul în funcție, Dumitru Gâlceavă. Nu în ultimul rând, trebuie enumerată Primăria Polovragi unde simpatia față de fostul primar PNL Ștefan Făsuescu nu s-a transferat deloc spre candidatul liberal Marcel Dumitrescu.
Rovinari – cea mai echilibrată dispută
Una dintre cele mai aprige și cam neortodoxe lupte pentru o primărie din județul Gorj a fost, fără îndoială, cea de pentru Rovinari, aici bătălia fiind dată între liberalul Laurențiu Chivu, fost viceprimar și Robert Filip, fiul fostului edil Dorin Filip. Diferența a fost mică, de doar 256 de voturi în favoarea lui Robert Filip, în condițiile în care au votat circa 5.000 de rovinăreni, astfel că este, raportat la numărul de sufragii, cea mai onorabilă înfrângere din aceste alegeri. Mai mult, în ciuda „scânteilor” din campanie, Chivu a dat dovadă de eleganță, felicitându-l pe Filip într-un mesaj pe pagina proprie de Facebook, alături de mulțumirile de rigoare pentru proprii votanți.
Motru – cea mai „dulce” victorie a PNL
La fel de disputată a fost, însă, și Primăria Motru, aici bătălia fiind ceva mai „pestriță”, șase candidați cu șanse, respectiv Gigel Jianu, de la PNL, Cosmin Morega, de la PSD, Ilie Petrescu, de la PSRO, Ion Iorga de la UNPR, fostul vice Tudor Dobrică, de la UNPR și Camelia Khraibani, candidat independent, intrând în cursă. Jianu a reușit, totuși, să se impună la o diferență notabilă față de pesedistul Cosmin Morega, adjudecându-și al doilea municipiu din județ cu 2.674 de voturi, cu peste 500 mai multe decât contracandidatul său de la PSD, care a strâns 2.125.
În loc de concluzii…
Rezultatele de la aceste alegeri, deocamdată pe numărători paralele dar confirmate, probabil, și de cele oficiale de la BEJ arată că, de fapt, în Gorj nu s-a prea schimbat nimic. Cu chiu, cu vai, cu legitimitate sau fără, PSD este tot stăpân pe guvernarea locală, în județ s-au făcut niște schimburi de primării între cei doi mari competitori dar, per ansamblu, ca număr de voturi, este cam aceeași situație iar PNL rămâne în opoziție, cu „blestemul” fărâmițării electoratului de dreapta atârnat de gât.
