România are nevoie de creştere economică, dar şi de combaterea activă a sărăciei, de creşterea nivelului de trai pentru toţi românii, de investiţii pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi între diversele categorii sociale. România nu poate progresa cu adevărat câtă vreme aproape jumătate din populaţia sa se luptă cu sărăcia, iar foarte mulţi români sunt departe de nivelul de trai occidental/decent. Multe dintre milioanele de oameni săraci sunt opera politicii de austeritate promovate de guvernările de coşmar din perioada 2010 – 2012. Sărăcia este cea mai mare nedreptate a ultimilor 10 ani, iar corectarea ei în următorul deceniu este misiunea fundamentală a viitorului Preşedinte.
Reducerea drastică a sărăciei nu este posibilă decât dacă vor urma 10 ani de stabilitate şi construcţie care să vindece traumele grave provocate în anii pierduţi în scandaluri. Preşedintele României trebuie să lucreze pentru clădirea unei guvernări stabile şi împreună cu o guvernare stabilă, pentru că orice blocaj provocat de Preşedinte are efecte în economie şi produce în final sărăcie. Şansele economice de care se bucură România trebuie direcţionate în mod special către zonele şi categoriile profund afectate de sărăcie, pentru a le ridica nivelul de trai. Trebuie avut în vedere că dezvoltarea economică nu este un scop în sine; ea este indispensabilă României, dar trebuie pusă în slujba şi în beneficiul cetăţenilor. Astfel, creşterea economică trebuie direcţionată, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, spre reducerea diferenţelor dintre cei bogaţi şi cei săraci şi creşterea nivelului de trai pentru toţi. Vom face acest lucru prin strategii de luptă împotriva sărăciei, prin continuarea proiectelor de regionalizare, prin direcţionarea fondurilor europene (atrase de Guvernul Ponta de 5 ori mai mult decât guvernele Băsescu-PDL) către astfel de politici şi prin construcţia unui autentic stat social.
O societate este atât de puternică pe cât de puternice sunt grupurile dezavantajate din interiorul său. Cei săraci, femeile, cei din mediul rural, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile de diverse tipuri sunt categorii care trebuie sprijinite în mod special pentru a avea acces la oportunităţi, pentru a-şi putea împlini aspiraţiile.
Marea Unire – înseamnă şi solidaritate socială, cu cei mai puţin avantajaţi cetăţeni ai acestei ţări. Statul social este o sursă şi, în acelaşi timp, o garanţie a bunăstării, a unor servicii publice de calitate şi a şanselor egale de dezvoltare pentru fiecare. Construirea statului social al României puternice nu este o opţiune, ci o obligaţie a liderilor politici de astăzi şi de mâine.
Reperele acţiunilor pentru şanse egale pentru toţi
• Strategie naţională de luptă împotriva sărăciei
• Stil de guvernare în care se menţine un echilibru între creşterea economică şi reparaţiile sociale (ultimii 2 ani au demonstrat că reducerea sărăciei se poate face în paralel cu creşterea economică)
• Întărirea politicii de coeziune (de stimulare a recuperării decalajelor de dezvoltare dintre regiuni), prin fonduri europene
• Continuarea politicilor guvernamentale de indexare a pensiilor şi salariilor, de creştere a salariului minim şi de întărire a politicilor sociale
• Punerea în aplicare a obiectivelor Agendei România în Europa 2020 (în special cele privind politicile sociale – educaţie, cercetare, inovaţie).
Ce s-a făcut deja pentru egalitate de şanse ?
• Am crescut salariul minim pe economie cu 30%, acesta ajungând în prezent la 900 RON, de la 700 RON în 2012.
• Am reintregit salariile bugetarilor. Veniturile au revenit la nivelul de dinaintea tăierilor de 25% executate de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc în 2010.
• Am crescut pensia medie lunară. Am crescut pensiile în 2013 şi 2014, aducându-le la acelaşi nivel cu rata inflaţiei pentru prima dată în ultimii patru ani, iar în anul 2014 la un procent peste rata inflaţiei. Potrivit INS, pensia medie lunară a fost în trimestrul I 2014 de 844 lei, mai mare cu 6,2% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent.
• Am scăzut TVA la pâine cu 15%. TVA pentru produsele de panificaţie a scăzut de la 24% la 9%, măsura care va reduce şi evaziunea fiscală. Urmează reducerea TVA şi la alte categorii de alimente.
• Mai multe locuri de muncă. Am crescut cu peste 190.000 numărul de persoane angajate cu contracte de muncă (trimestrul I din 2014 faţă de trimestrul I din 2013). Numărul este cu aproape 400.000 mai mare faţă de luna martie a anului 2011.
• Am crescut salariul mediu. În iulie 2014, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, salariul mediu net a consemnat un avans de 5.1%. Prin creşterea succesivă a salariului minim (+30% în doar 2 ani), au crescut automat şi celelalte venituri, care depăşesc salariul minim.
• Am redus ratele la banci ale celor cu venituri mici la jumătate. Prin schema fiscală pentru restructurarea creditelor, cei cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună îşi pot reduce ratele la bancă pentru doi ani.
• Rata inflaţiei a scăzut. Politicile macroeconomice corecte ale Guvernului au făcut ca rata inflaţiei să scadă, oferind premise pentru creşterea puterii de cumpărare.
• Am eliminat şi comasat circa 100 de taxe şi tarife. Am redus birocraţia fiscală. Am continuat procesul de reducere a numărului de taxe plătite de o companie.
• Am crescut salariile profesorilor. Pe lângă reintregirea veniturilor după tăierile din 2010, am crescut cu 10% salariile profesorilor debutanţi din învăţământul preuniversitar, preparatorilor şi asistenţilor universitari.
• Continuarea programului „Prima Casa”. Am decis continuarea programului „Prima Casa” şi în anul 2014. Beneficiarii au la dispoziţie în 2014 circa 2 miliarde de lei.
• Microbuze pentru elevi. Am achiziţionat 1254 de microbuze şcolare şi am revizuit procedura de decontare a transportului elevilor. Se acordă un tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional.
• Rechizite gratuite. Peste 680.000 de elevi au primit gratuit rechizite în anul şcolar 2014 – 2015, în valoare totală de 16.624.201 lei.
• Sprijin pentru învăţământul profesional. Se menţine bursa de 200 lei lunar pe care o primesc încă din 2012 toţi elevii care frecventează învăţământul profesional.
• Am majorat cu 10% ajutoarele pentru căminele şi cantinele din campusurile universitare.
• Am extins programul „A doua şansă” şi la nivel liceal, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu.
• Am dezvoltat învăţământ profesional în sistem dual. În 2014 sunt peste 2.550 de firme, la nivel naţional, care au acord cu unităţile şcolare, pentru a construi, împreună, programe pentru învăţământ dual. Au fost 2.350 de firme implicate în 2013 şi 1.551 firme în 2012.
• Am majorat cuantumul ajutoarelor pentru încălzire pentru protejarea persoanelor defavorizate în perioada 1 noiembrie 2013 – 31 martie 2014.
• Majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Am readus indemnizaţia pentru creşterea copilului la un nivel decent – astfel, indemnizaţia pentru creşterea copiilor a fost majorată la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, după ce fusese tăiată de guvernarea lui Băsescu la 75%.
• Creşterea alocaţiei de sprijin familial. Am majorat cu 30% alocaţia de sprijin familial, începând cu 1 iulie 2013, în urma unei analize a Guvernului, făcută împreună cu experţii Băncii Mondiale. Măsura ajută 444.000 de familii.
• Am reintrodus ajutoarele pentru însoţitorii persoanelor cu handicap.
• Am introdus un sistem de deduceri fiscale pentru cadre didactice, în vederea stimulării rămânerii în sistem a resursei umane de calitate.
• Am prevăzut stimularea angajatorilor pentru încadrarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici, susţinători ai familiilor monoparentale.
• Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat finanţate din bugetele locale au primit 46 milioane lei în 2013, pentru plata salariilor şi sporurilor şi achitarea salariilor restante câştigate în instanţă.
• Am lansat Ghidul privind dezvoltarea economiei sociale care înseamnă locuri de muncă pentru persoanele din grupuri vulnerabile, din categorii dezavantajate. Fondurile alocate acestui program vor putea fi apelate de aproximativ 1000 de intreprinderi sociale şi vor duce la crearea a 10.000 de locuri de muncă.
• Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pot pensiona la 65 de ani. Am ţinut cont atât de nevoile sistemului de sănătate, cât mai ales de dorinţa de a rămâne în activitate a celor 4.000 de asistente medicale care puteau fi afectate de scăderea vârstei de pensionare.
• În 2014, am decis suplimentarea cu 9000 a biletelor de tratament balnear pentru pensionari, ajungându-se astfel la 59.000 de bilete în total.
• Am semnat în august 2013 planul prin care UNICEF va oferi asistenţă tehnică României pentru mobilizarea resurselor în beneficiul copiilor vulnerabili, indiferent de unde vin resursele respective: din bugetul naţional sau bugetele locale, din fonduri structurale sau din alte surse.
