Este o întrebare pe care şi-o pune multă lume. Cert este că amândouă sunt periculoase. Dar putem vorbi de vre-o diferenţă între ele? Care este mai nociv şi care este mai puţin? Care te poate duce la moarte sigură? Care dintre ele îi afectează pe cei din jur?
Cred că sunt întrebări pe care ni le-am pus măcar o data fiecare dintre noi dar cărora n-am ştiut să le răspundem în totalitate.
Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor, căt şi nefumătorilor (prin expunere la fumat pasiv şi/sau involuntar). Fumatul, deşi este greu de crezut, omoară mai muţi oameni decât alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc. Cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rând copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului. Speranţa de viaţă a fumătorilor scade în medie cu 10 ani faţă de nefumători.
Această consecinţă se realizează prin multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc.
Tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului, al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ori mai mare la sexul masculin şi de 13 ori mai mare la sexul feminin. Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt riscul de a deceda prin boală obstructivă cronică, de 12-13 ori mai mare faţă de nefumători, progresia cu 50 la sută mai rapidă a aterosclerozei, riscul de două până la nouă ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic) şi riscul de cinci ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2”, a continuat medicul.
În plus, pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1,3 până la 2,5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90 la sută dintre cazurile de moarte subită infantile.
Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si tesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar importante modificari fiziologice si morfologice ce se manifesta printr-un raspuns anormal la alcool, medicamente, toxine si chiar la nutrientii obisnuiti. Aproape toate tesuturile si organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecintele medicale ale uzului de alcool sunt însă reversibile odata cu abstinenta.
Toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza utilizarii preferentiale a alcoolului de catre celulele hepatice ca si „combustibil preferat”. Chiar si o cantitate mica de alcool perturba gluconeogeneza si duce la suntarea metabolizarii unor cantitati de carbohidrati in grasimi. Deteriorarea hepatica incepe cu transformarea steatozica a ficatului (ce are loc la prezenta unor nivele constante de alcool in sange de 80mg / dl), urmata de hepatita alcoolica si de fibroza perivenulara si in ultima faza de catre ciroza hepatica.
Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza hepatita infectioasa si interfera cu succesul tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C cauzeaza cresterea toxicitatii hepatice la nivele superioare celor asteptate simplului efect aditiv al celor doua.
Alcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac si favorizeaza astfel colonizarea bacteriana ce duce la gastrita si ulcer – in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare, desi alcoolul cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia bolii ulceroase. Alcoolul poate actiona concomitent cu Helicobacter Pilory la intarzierea vindecarii si la agravarea unui ulcer deja prezent. Alcoolul este responsabil de o incidenta crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de alcool in sange duc la o evacuare gastrica intarziata a bolului solid si la o accelerare a evacuarii portiunii lichide din bolul alimentar.
25 % dintre pacientii cu uz cronic de alcool prezinta o forma de boala cardio-vasculara. Patogeneza este, in primul rand, datorata pe seama toxicitatii alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang.
