Gorjenii se văd nevoiţi de la o lună la alta să-şi depună dosarele de pensie anticipată, pentru a evita să ajungă pe drumuri. Teama disponibilizărilor este cauza principală, iar dovada vine din creşterea numărului de pensionari cu 70 de cazuri la pensie anticipată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Solicitări în creştere sunt şi la pensionarea la limită de vârstă, capitol la care sunt deja soluţionate cu 463 de dosare mai mult faţă de 2010. În prezent, potrivit datelor parvenite de Casa de Pensii Gorj, în evidenţă sunt 88.709 pensionari iar anticipat au ales varianta 1226 de persoane. Trendul este însă unul ascendant nu doar la pensiile anticipate, ci şi la limita de vârstă, unde sunt cu 460 de dosare soluţionate mai mult ca în 2010.
Pensionarii îngroaşă rândurile, de teama restructurărilor sau a disponibilizărilor din ultima perioadă. Cei mai mulţi gorjeni, care îndeplinesc condiţiile de pensionare anticipată preferă să iasă mai devreme la pensie, în timp ce plata compensatorie, care ar urma disponibilizării nu mai încântă pe nimeni. Cel mai grav este că dintre cele două variante, gorjenii spun cu durere şi francheţe că singura situaţie acceptabilă este cea a revitalizării locurilor de muncă. În lipsa ei, ţara tot în colaps va merge cu şomerii şi pensionarii îngroşând rândurile. „Sunt pensionat cu limită de vârstă, am indemnizaţie deja de câţiva ani cât să mă descurc, dar mă gândesc cu groază la situţia celor care se trezesc peste noapte, fără un loc de muncă şi încearcă să supravieţuiască pensionându-se anticipat”, a spus unul dintre pensionarii care veniseră de dimineaţă să achite biletul de tratament. Pensionarul respectiv este un caz fericit, pentru că se bucură liniştit de pensie, dar sunt atâţia alţii care sunt măcinaţi de instabilitatea zilei de mâine, şi mai grav, ar prefera totuşi un salariu decent, pensiei de nimic. Părerea nu s-a lăsat prea mult aşteptată, pentru că în faţa ghişeelor, un alt pensionar a spus „nu mi se pare normal ce se întâmplă, dar oamenii nu au de ales, dacă sunt puşi în situaţia să plece acasă, decât varianta pensiei, acolo unde este cazul. Ce bani compensatorii, mai bine pensia pe care, de bine de rău, te poţi baza. Dumnezeu ştie însă ce se va întâmpla cu cei care vor îngroşa rândul şomerilor”, a conchis cu tristeţe o femeie.
Pensionat şi resemnat
Am găsit printre pensionarii care veniseră la instituţie, pentru diverse probleme, pe cineva care se pensionase acum patru ani anticipat. „Trăisec din pensie, nu am alte posibilităţi, iar din cei 740 de lei , mai toţi îi dau pe facturi şi medicamente. Nu am primit nimic pe grupa de muncă, dar aştept. Ce să mai spun când nu mai are rost nici măcar să asculţi promisiunile, cu atât mai puţin să le dai crezare”, a spus Nicolae Paraschiv, beneficiarul unei pensii anticipate.
70 de cazuri de pensie anticipată numai în 2011
Faţă de perioada similară a anului trecut, numărul gorjenilor, care s-au pensionat mai devreme cu cinci ani de vârsta standard de pensionare a crescut cu 70, iar un factor determinant rămâne valul de restructurări. În 2010 numărul pnsionarilor se oprea la 49.800, pentru ca, anul acesta, să treacă de 50.000 la catagoria pensie pe limită de vârstă. „La numărul pensionarilor aferenţi categoriei de pensie anticipată, se adaugă alte 70 de cazuri, creşterea fiind justificată nu doar de întrunirea condiţiilor, ci şi de teama restructurărilor. 1126 de pensionari au solicitat şi obţinut pensie anticipată numai anul acesta, faţă de 1156, câţi erau în 2010. Tot anul trecut, dreptul la pensie anticipată a fost suspendat, iar aceasta este o explicaţie a creşterii numărului de cereri. Dacă facem şi o raportare la populaţia care lucrează în Gorj şi care numără 93.500 de persoane, un procent de 94,8 la sută îl reprezintă pensionarii în momentul de faţă. Practic, un pensionar este susţinut de un salariat”, a subliniat directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Gorj, Rodica Ghimiş
Un salariat la un pensionar
Raportul pensionari-salariaţi este însă mult mai încurajator faţă de alte judeţe, unde avem situaţii de un salariat la trei pensionari. Populaţiei lucrătoare se adaugă şi segmentul apt de muncă extins la 154.000 de persoane. Aici, ponderea pensionarilor este reflectată de un procent de 57, 6 la sută.
