Evoluţia socială din ultimii ani a adus în actualitate din ce în ce mai mult ideea de diversitate umană. În acest context şcoala este o instituţie a comunităţii care trebuie să ofere servicii educaţionale oricărui copil/ tânăr, indiferent de originea, natura sau particularităţile biopsihosocioculturale. Având în vedere aceste premise, ideea integrării copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică a apărut ca o reacţie necesară şi firească a societăţii la obligaţia acesteia de a asigura normalizarea şi reformarea condiţiilor de educaţie pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale.
Comisia Internă de Evaluare Continuă din Cadrul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Târgu Jiu, promovează educaţia incluzivă şi este pentru integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în şcolile de masă în toate cazurile când acest lucru este posibil. Integrarea înseamnă să ţi se permită să fii capabil să fii tu însuţi printre ceilalţi. Dacă acceptăm ideea că, după absolvirea şcolii, toţii copiii(inclusiv cei cu dizabilităţii/ cerinţe educaţionale speciale) trebuie să beneficieze de şansa de a participa activ la viaţa socială, atunci trebuie să le acordăm necondiţionat această şansă încă din şcoală; deci integrarea socială este pregătită şi condiţionată de integrarea şcolară. Ce este integrarea? A educa acei copii cu cerinţe educaţionale speciale în şcoli obişnuite alături de ceilalţi copii normali; A asigura servicii de specialitate(recuperare, terapie educaţională, consiliere şcolară, asistenţă medicală şi socială etc.) în şcoala respectivă; A acorda sprijin personalului didactic şi managerilor şcolilor în procesul de proiectare şi aplicare a programelor de integrare; A permite accesul efectiv al copiilor cu cerinţe special la programul şi resursele şcolii obişnuite(săli de clasă, cabinete, laboratoare, bibliotecă, terenuri de sport etc.); A încuraja relaţiile de prietenie şi comunicare între toţi copiii din clasă/şcoală; A educa şi ajuta toţii copiii pentru înţelegerea şi acceptarea diferenţelor dintre ei; A tine cont de problemele şi opiniile părinţilor, încurajând-i să se implice în viaţa şcolii. A asigura programe de sprijin individualizate pentru copii cu cerinţe speciale; A accepta schimbări radicale în organizarea şi dezvoltarea activităţilor instructive educative din şcoală.
Ce nu este integrarea?
A cuprinde copii cu cerinţe educaţionale speciale în programul şcolilor obişnuite fără pregătirea şi suportul necesar; A izola copii cu cerinţe educaţionale speciale în şcolile obişnuite sau a plasa clasele speciale în extremitatea clădirii şcolii ori în spaţii separate de clădirea principală a şcolii; A grupa copii cu cerinţe educative speciale foarte diferite în acelaşi program; A ignora cerinţele strict individuale ale copilului cu cerinţe educaţionale speciale; A expune copilul cu cerinţe educative speciale unor riscuri nejustificate, doar pentru a fi în şcoala de masă; A solicita sarcini nerealizabile în aplicarea programului de integrare personalului didactic şi managerilor şcolilor; A ignora problemele şi opiniile părinţilor; A plasa copiii cu cerinţe educaţionale speciale în instituţii şcolare obişnuite alături de copii mai mici ca vârstă; A structura un orar separat pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale aflaţi în şcoli obişnuite. Şcoala este chemată să se adapteze cerinţelor copiilor cu nevoi speciale şi nu copiii obligaţi să se adapteze unui anumit model sau mediu şcolar în care unii se regăsesc, iar alţii se simt marginalizaţi sau chiar excluşi.
Autor: Profesor Pătrăşcoiu Adriana, membru al Comisiei Interne de Evaluare Continuă
