spot_img
3.6 C
Târgu Jiu
vineri, aprilie 19, 2024
Altele
    AcasăSocialCum a fost salvat de la pieire un monument istoric din Gorj

    Cum a fost salvat de la pieire un monument istoric din Gorj

    Tinerii de la „Ambulanța Monumentelor“, care au reușit salveze cula Cioabă-Chintescu din satul Șiacu, comuna Slivilești, au povestit, într-o postare pe pagina de Facebook a asociației, toate etapele pe care le-au parcurs.

    60 de voluntari au participat la acest proiect de amploare, prin care s-au făcut intervențiile necesare, pentru ca monumentul să nu fie degradat iremediabil. „Voiam de multă vreme să vă povestim de intervenția noastră din fascinanta Oltenie, o lume cu tradițiile și cutumele ei atât de bine conservate și de surprinzătoare pentru cei peste 60 de voluntari care au venit din toate colțurile țării pentru a salva cula Cioabă-Chintescu din satul Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj. Monumentul de arhitectură se afla în vara lui 2020 într-o stare gravă de degradare: zidăriile erau marcate de avarii structurale – fisuri, fracturi, zone de eroziune profundă și lacune – iar elementele structurale din lemn – planșeul dintre etaje și șarpanta fiind dispărute. Au rămas doar câteva grinzi ale planșeului, și acelea, foarte degradate.  Acoperișul provizoriu montat în urmă de câțiva ani fusese luat în două rânduri de furtună și ploua de ceva vreme în interior dar trebui să evidențiem meritul Fundației Pro Patrimonio care a prelungit viața acestui monument cu câțiva ani buni prin montarea acestui acoperiș atunci când cula a avut cel mai mult nevoie de el. Trotuarul de gardă nu mai funcționa de ceva vreme, mai mult, apele meteorice se scurgeau către baza zidurilor“.

    În ce au constat lucrările de restaurare

    Lucrările s-au desfășurat în perioada august – octombrie 2020 și au constat în: realizarea acoperișului cu șarpantă din lemn masiv din stejar; completarea grinzilor existente cu elemente noi, după îndepărtarea părții afectate de atacul biologic; amenajarea unui trotuar de gardă; coronamentul zidurilor a fost completat în partea superioară cu elemente de același tip; fracturile și fisurile majore au fost injectate cu mortare speciale.

    „Intervenția a constituit un bun prilej de a arăta ca se poate interveni chiar și într-o zonă seismică cum este sudul țării prin utilizarea metodelor minim invazive asupra monumentului și care exclud betonul armat“, au mai transmis cei de la Ambulanța pentru Monumente.

    Voluntarii au avut parte de mai multe surprize. „Intervenția care s-a întins pe o perioadă de mai bine de două luni a fost presărată cu o serie de evenimente ce a dus la cunoașterea mai aprofundată a specificului local prin vizite de teren la obiectivele din regiune. Unul dintre voluntarii din zonă ne-a făcut plăcuta surpriză să ne invite la el acasă și să să ne facă o demonstrație privind coacerea pâinii în țest. Mulțumim Cezar Pahonie!“, se mai arată în postarea de pe Facebook.

    Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”, proiect inițiat de Asociația Monumentum și susţinut de către Alteţa să Regală, Prinţul de Wales prin The Prince’s Foundation.

    Lăsată în paragină timp de 30 de ani

    „Ambulanţa pentru monumente” au prezentat și un scurt istoric al monumentului din Gorj: „Primul ctitor al culei a fost Răducan Cioabă din Slivileşti, care începe construcţia clădirii între anii 1818-1819, pe fundații de la 1762. După moartea proprietarului, Marin Chintescu din Craiova (căsătorit cu văduva lui Răducan Cioabă) finalizează lucrarea în anul 1823. Fata familiei Chintescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Ca şi la Cerneţi, clădirea a fost moştenită pe linie feminină în familiile Bălteanu şi Cartianu. După anul 1951 cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964. Graţie proiectului elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, pus în practică prin lucrările de intervenţie din anii 1964-1967, s-au eliminat adăugirile, aducându-se cula aproape de forma iniţială. Odată cu anul 1967, în clădire s-a amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivileşti, dar după 1989 a fost lăsată în părăsire“.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: