O familie de apicultori din municipiul Târgu Jiu își vinde produsele chiar și în afara țării. Vasile Tufiş are vârsta de 59 de ani și a început să se ocupe cu apicultura în urmă cu 16 ani. Acum, acesta realizează împreună cu membrii familiei sale mai multe sortimente de miere, unele chiar foarte rare, cum ar fi de cimbrișor sau de castan. Gustul deosebit al mierii pe care o produce i-a atras pe turiștii străini care ne vizitează țara.
Vasile Tufiș nu știa nimic despre apicultură. Aceasta vindea haine pentru copii și încălțăminte. „Aveam un magazin mai micuţ într-o comună şi trei tonete în Piaţa Centrală din Târgu Jiu. Comercializam încălţăminte şi îmbrăcămite de copii. Încercam să aduce produse de calitate. A început concurenţa, mai ales cu produsele din China, de calitate inferioară. Un bun prieten mi-a spus că nu prea se mai merită comerţul şi mi-a propus să începem o activitate de creştere a albinelor, că are un cumnat în Bucureşti, căruia îi merge bine. I-am spus că nici eu şi nici soţia nu am avut stupi şi nu ştiu nimic despre acest domeniu. Cum să ne apucăm acum, oameni bătrâni, de stupărit? Mi-a spus că dacă poate cumnatul lui la 50 şi ceva de ani, atunci şi noi putem“, așa s-a apucat de apicultură.
A început cu zece stupi, după care s-a dezvoltat. „Am cumpărat la început 10 stupi şi pe urmă am cumpărat încă 20. Am început de aici să ne dezvoltăm. Nu ştiam nici măcar din ce este compusă familia de albine. Am făcut cursuri de apicultori atât eu, cât şi fiul meu. Am urmat şi cursuri de pomicultori, pentru că toate lucrurile astea se îmbină undeva. Am cumpărat cărţi noi şi vechi. Am început să ne producem singuri mătcile. Ca să nu se producă consagnivizare la familiile de albine şi mătcile să fie regresive, nu progresive, atunci am început să cumpărăm mătci“, ne povesteşte apicultorul târgujian.
Fondurile europene, un sprijin
Familia Tufiş a reuşit să se dezvolte cu ajutorul fondurilor europene destinate apiculturii. Așa a ajuns să deţină aproape 250 de familii de albine. „În jur de cinci ani de zile am fost sprijiniţi cu fonduri europene. A fost un ajutor extraordinar pentru noi. Am ajuns la un moment dat la 240 de familii de albine“. Mai târziu, Vasile Tufiș a devenit producător de miere ecologică. „A început să vină mierea şi am trecut pe «bio», unde costurile erau foarte mari. În Târgu Jiu nu exista o asociaţie la care să ne fi asociat şi le suportam singuri. Mai era şi preţul de cost la creditarea anuală, care înseamna între 1.400 şi 1.700 de lei, în funcţie de câte familii aveai trecute. A fost o invazie extraordinar de mare de păduchi şi nu am avut ce să facem, pentru că substanţele cu care tratam albinele nu dădeau randament şi am folosit «Varachet». Când a venit medicul veterinar şi ne-a verificat stupina, am fost sincer şi i-am spus ce s-a întâmplat. Am fost scoşi de pe piaţă timp de un an de zile la produsele «bio». Am fost afectaţi, pentru că diferenţa preţului de vânzare era extraordinar de mare. Am rămas pe «Bio», dar nu mai suntem acreditaţi la firma respectivă. Folosim substanţe pe care le foloseam atunci“, ne explică Vasile Tufiș.
Peste 100 de clienți
La început, mierea era vândută în sistem angro, dar, apoi, au decis să vândă mierea direct clienților. Și-au dezvoltat cu timpul o rețea de clienți, care ajunge la peste 100, cei mai mulți fiind din alte orașe ale țării. „Prima dată am vândut prima dată mierea în sistem angro, dar preţul era cuprins între două şi trei euro şi ceva pe kilogram. Era o sumă infimă. Norocul nostru a fost că în munţi am întânit un bătrân care ne-a spus că producem o miere bună, de calitate, şi de ce nu încercăm să ne facem o linie de distribuire, iar publicitatea se va face în funcţie de oamenii care vor cumpăra miere de la noi. Aşa am început în urmă cu cinci – şase ani să nu mai dăm mierea la angrosişti şi să meargă direct la beneficiar. Am făcut o linie de distribuire şi mergem şi distribuim mierea la domiciliu. Avem peste 100 de clienţi. Atunci când ai un produs bun, atunci clienţii vin singuri. Câştigul nostru nu este mare. Mergem la Bucureşti o dată la două luni şi vindem mierea clienţilor noştri de acolo, mai ales că în Capitală trăieşte şi fiica noastră. Avem mai puţini clienţi în Gorj, pentru că în judeţ sunt mulţi apicultori. Am fost nevoiţi să căutăm nişe în mai multe zone din ţară, cum ar Oradea, Arad, Timişoara, Deva, depresiunea Petroşaniului, Craiova, Bucureşti şi Constanţa. Trimitem, de obicei, cu curierul, dar le ducem şi noi cu maşina, atunci când ajungem în zonele respective“, ne spune Vasile Tufiș.
De când începe vara și până toamna, Vasile Tufiş și soția sa pot fi întâlniți în zona montană Groapa, de pe Drumul Național 67 A. În acest fel, a intrat în contact cu mulți turiști străini care ne-au vizitat țara. Aceștia s-au îndrăgostit de mierea lui Vasile Tufiș și au devenit clienți fideli. „Mulţi turişti străini aflaţi în zona montană au oprit şi au cumpărat miere de la noi. Aceştia au rămas clienţii noştri. Anul trecut, a plecat miere de la noi în «Cornul Africii». Au dus mierea acolo şi le-a dat colegilor, oamenilor de la docuri. Pentru noi a fost o surpriză enormă când cel care a cumpărat mierea de la noi ne-a spus că lucrează ca vaporean acolo. La fel a cumpărat de la noi un compozitor din Polonia, care vorbeşte româneşte ca un român, din respect pentru ţara noastră. Am trimis miere şi în Spania. Îşi comandă mierea prin românii care vin în ţară. Am mai trimis miere în Franţa, Anglia, Olanda, Belgia. Nu trimitem sute de kilograme, ci cantităţi de până la zece kilograme, dar satisfacţia este mare pentru noi. Noi nu producem miere cât de multă cerere există. Suntem căutaţi an de an de către profesorul polonez, de o familia din Spania, de două-trei familii din Italia, de un cetăţean german, de naţionalitate sasă, o familie de englezi, de israeliţi. Ce ar însemna pentru aceştia ca Vasile Tufiş să nu fie acolo?“, spune apicultorul Vasile Tufiș.
Păziți de un câine
Vasile și soția lui au salvat de la moarte o cățelușă, care îi păzește acum, mai ales că în zona în care stau vin mereu lupi și chiar urși. „Avem şi un câine de pază cu noi pentru că vin frecvent lupi sau chiar urşi. O căţeluşă care s-a rătăcit şi de care ne-a părut rău a fost adoptată de noi, pentru că ştiam că în fiecare iarnă câinii sunt mâncaţi de lupi. Soţia mea a spus că nu poate s-o lase acolo, mai ales că o călcase o maşină şi suferise mai multe fracturi şi traumatisme“, ne povesteşte Vasile Tufiş.
Mierea cu un conținut de Omega 3 mai mare decât în pește
Familia de apicultori din Târgu Jiu are o producţie anuală de aproximativ două tone. Printre sortimentele pe care le realizează se numără şi mierea considerată cea mai benefică din lume, cea de rapiţă. „Producem anual şapte -opt sortimente de miere: rapiţă, salcâm, tei, poliflora de munte, mana de munte, cimbrişorul de munte, care este extraordinar de rară, dar un remediu naturist foarte bun, de zmeură, care este tot la fel de rară. Nu mai mergem la câmpie, cu toate că am avea o cantitate mai mare de miere, dar acolo sunt foarte multe pesticide care îmbolnăvesc albina, iar mierea este de slabă calitate şi nu este benefică pentru organismul uman. Am căutat să mergem în zona deluroasă a Olteniei, pentru mierea de rapiţă, pentru că este unul dintre cele mai bune sortimente de miere din lume, deoarece conţine Omega 3 în cantitate foarte mare şi este foarte bună pentru creier, inimă şi circulaţia sângelui. Mai mergem la păpădie, la pomii fructiferi, la salcâmi. Avem ani când mergem foarte departe cu stupina, deoarece cătina, pe lângă fructul deosebit, mai poate să dea albinelor substanţa necesară pentru producerea mierii, care are o valoare nutritivă extraordinară. Mai producem miere de castan, care este produsă din mierea de la floarea de castan. Este singura miere regenerantă pentru organism“, ne explică Vasile Tufiş. Familia Tufiș mai produce şi tinctură de propolis, polen, fagure.
