Comuna Bălești a îmbrăcat straie de sărbătoare în perioada 6-8 septembrie. Manifestările ocazionate de Zilele Comunei au adus bucurie și voie bună în inimile cetățenilor din localitate. Alături de întreceri sportive, lansări de carte şi multă voie bună, în cadrul Zilelor comunei Băleşti a avut loc şi vernisajul unei expoziţii inedite de fotografie: „Izvoare spre cer – Fântâni cu cumpănă din zona Băleşti”.
Andreea Denisa este unul dintre copiii de viitor au Gorjului. Vorbește pentru ea talentul exprimat prin adevărate capodopere de artă, expuse în cadrul manifestărilor din localitatea Bălești. Foarte apreciată de cei prezenţi la vernisaj, expoziţia îi are autori pe Andreea Denisa Vlădulescu, elevă la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, fiică a comunei Băleşti şi profesorul Andrei Popete-Pătraşcu. Cele 23 de fotografii ale fântânilor cu cumpănă din zona Băleşti, fac parte dintr-un proiect foto-documentar mai amplu de valorificare a potenţialului etnografic al Gorjului. „Prin această expoziţie, intitulată „Izvoare spre cer – Fântâni cu cumpănă din zona Băleşti”, încercăm să readucem la viață, cu ajutorul imaginilor, aceste simboluri rurale, nepermis devenite astăzi doar umbre a ceea ce au reprezentat odinioară. Printre scaieți, în vânt și ploi, martore mute ale unor vremi când oameni, pământ și animale își potoleau setea cu apă rece, în mijlocul unui câmp ars de soare, fântânile cu cumpănă, puține astăzi la număr, își răstignesc trupul pierdute într-un trecut ce refuză să le primească întru totul”, ne-a declarat profesorul Andrei Popete-Pătraşcu.
Fântânile cu cumpănă, un tezaur etnografic al comunei Băleşti
Cele mai numeroase fotografii ale expoziţiei provin din satul Tămăşeşti, acolo unde se află nu mai puţin de şase astfel de fântâni cu cumpănă, toate funcţionale şi astăzi, dar şi din Băleşti, Ceauru, Corneşti şi Găvăneşti. Ele constituie un veritabil tezaur etnografic al comunei Băleşti – Gorj. Despre expoziţia din cadrul „Zilelor comunei Băleşti”, Andreea Denisa Vlădulescu, tânăra foarte talentată de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi care se află la cea de-a patra expoziţie de fotografie, a mărturisit că aceste bucăți de lemn ce rezistă în mijlocul câmpului sau la marginea drumului au farmecul lor. „La Tămăşeşti, acolo unde am identificat cele mai multe fântâni cu cumpănă, am purtat o interesantă discuţie cu unul dintre bătrânii din sat. Acesta ne-a vorbit despre fântânile cu cumpănă de aici, apreciind că unele dintre ele datează de aproape două secole. Este cel mai simplu sistem de a scoate apa, cu efortul cel mai mic. În principiu, fântâna are trei elemente simple: furca, cumpăna şi lanţul de lemn, sau lumânarea, de care este prinsă găleata sau, după caz, mai rar întâlnită, ciutura. Din nefericire vor dispărea încet încet aceste fântâni. Vor mai rămâne probabil doar cele protejate de etnografi. Acesta este dacă vreţi şi motivul care ne-a condus să realizăm expoziţia, din dorinţa de a păstra vie imaginea vieţii tradiţionale din Gorjul de altădată”, ne-a declarat Andreea Denisa Vlădulescu.
