spot_img
22.4 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăHeadlinesLuptele din Poiana lui Mihai Viteazu, reconstituite la Schela

    Luptele din Poiana lui Mihai Viteazu, reconstituite la Schela

    Luptele din Primul Război Mondial vor fi reconstituite la Schela. În an Centenar, autoritățile gorjene pun la cale o manifestare de zile mari. Vor fi puse în scenă secvențe de luptă din acele vremuri de către cel puțin 50 de ostași îmbrăcați în uniforme militare, ai diferitor asociații ce păstrează tradițiile militare din epocă.

    Evenimentul ”Centenarul Primului Război Mondial. Reconstituirea istorico-militară. Evenimentul cultural-artistic va avea loc pe 26 august 2018, începând cu orele 16.00, în comuna Schela. Poiana lui Mihai Viteazul, este un proiect dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918 și evocării momentelor istorice parcurse de țările române în timpul Primului Război Mondial, ca pași premergători ai înfăptuirii României Mari, fiind finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Într-un loc încărcat de istorie, unde s-a aflat linia reală a frontului, și astăzi regăsindu-se urme ale tranșeelor din timpul primei conflagrații mondiale, se vor reconstitui luptele din vara anului 1916 când România intră în Marele Război. Pentru o imagine cât mai veridică, se vor trage focuri de armă cu muniție de manevră, se va face darea de raport și se va ține un moment de reculegere în amintirea eroilor neamului.

    Momente de luare aminte

    Reconstituirea istorico-militară ”Luptele din Poiana lui Mihai Viteazul”, este o activitate educativă ce își dorește să readucă în memoria colectivă importanța sacrificiului ostașilor armatei române, mai ales dacă se știe că unii participanți au avut strămoși care au luat parte direct la anumite evenimente istorice. Pentru alții, reconstituirea istorică va fi o evadare din cotidian.

    Fragmente de istorie

    În urma acordului încheiat cu Puterile Antantei în noaptea de 14/27-15/28 august 1916 trupele române au atacat frontiera austro-ungară. Acțiunea a prilejuit emiterea primului comunicat oficial al Marelui Cartier General Român prin care se relata evenimentul epocal al trecerii Carpaților. Intrarea României în război alături de puterile Antantei a fost percepută în mod diferit de către populația Țării Hațegului. „Clipele de bucurie sufletească curând s-au prefăcut în lacrămi amare, deoarece Hațegul fiind aproape de granița dinspre miazăzi, cu pasul Vulcan şi defileul Surduc, deja a 2-a zi se auzea sunetul tunurilor, intrată fiind armata română în Petroșani şi pe întreaga Vale a Jiului”, spunea un document al vremii.Acțiunile militare ale armatei române s-au derulat cu rapiditate. Trupele de acoperire alcătuite din regimentele de gorjeni 18 și 58 au ocupat Petroșanii formând Divizia a 11-a ce înaintează şi ocupă o poziție defensivă pe defileul Merișor. Inamicul opunea, la început, trupele brigăzii 144 austro-ungară, alcătuită din 6 batalioane de infanterie, 4 escadroane de husari, patru baterii de artilerie, la care se mai adăugau 3 batalioane de mineri militarizați de la minele din Petroșani şi Lupeni sub conducerea inginerilor lor.Marele Cartier Român a decis ca divizia 11-a să ocupe o poziție defensivă la nord de Hațeg. După încercarea nereușită, din 8 septembrie, de a scoate pe români din această poziție, în ajutorul trupelor austro-ungare au fost aduse unități germane. În vederea contraofensivei proiectate, în zona Hațegului s-a format un grup constituit, în afară de brigada 144 austro-ungară, din încă șase batalioane din divizia 187 şi trei batalioane din Corpul alpin bavarez, în total 18 batalioane. O puternică artilerie, cuprinzând tunuri grele şi tunuri de munte, o escadrilă de avioane de bombardament şi automobile blindate înzestrau aceste trupe. Bătălia de la Merișor a început în ziua de 14 septembrie, printr-un violent bombardament de artilerie grea. După bombardamentul de artilerie a urmat atacul infanteriei. Atacul s-a dat asupra pozițiilor principale de pe dealurile Bran și Băloi care domină defileul. Atacul inamic a fost respins de către regimentele 18 şi 26 române. Luptele de pe dealul Bran au fost deosebit de violente şi au pricinuit pierderi grele în ambele tabere. Românii au izbutit nu numai să respingă inamicul, dar printr-un contraatac dat de trupele de la aripa stângă, au reușit chiar să respingă pe germani până dincolo de Baru Mare. În a treia zi a bătăliei de la Merișor, după un bombardament foarte violent, dat cu tunurile de toate calibrele, inamicul, punând în linia de luptă toate trupele sale, a reușit să rupă frontul român, în sudul defileului, între dealurile Bran şi Angros.Spre a proteja Petroșanii şi intrarea în Valea Jiului, trupele române s-au retras şi au ocupat poziții în dreapta și stânga liniei ferate, pe dealul Fata şi la Cetatea Bolii. Acum frontul era aproape paralel cu vechea frontieră, acoperind Petroșanii şi se sprijinea pe înălțimile de la Tulişa şi Oboroca în Valea Jiului de est. Trupele inamicului au continuat ofensiva pe două direcții: una de front, de la Bănița înspre Petroșani, de-a lungul șoselei şi a căii ferate; a doua, în flancul poziției române principale, cu direcția nord-sud, cu fața înspre Lupeni şi spre linia Jiului Românesc. După 9 zile de lupte continue şi sângeroase, bătăliile de la Merișor şi Petroșani au luat sfârșit. În urma unor crâncene încleștări cu inamicul, trupele române au fost respinse pe vechea frontieră unde s-au purtat lupte sângeroase, la baionetă. Apoi frontul s-a stabilizat, timp de aproape o lună de zile, iar aici nu s-au mai desfășurat acțiuni importante.

    Documentele timpului, istoricul C. Kirițescu și alți autori vorbesc despre crâncena încleștare derulată în zona Schela, inclusiv „Poiana lui Mihai”, în toamna anului 1916. Reconstituirea istorico-militară din 26 august 2018 urmărește tocmai acest episod memorabil.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: