Castraveţii, despre care se crede că au fost importaţi din Spania, au fost contaminaţi cu bacteria E. coli. Numeroase persoane, poate chiar câteva sute, au prezentat tulburări grave, denumite sindromul hemolitic uremic (SHU). Deocamdată, în România această bacterie nu a apărut iar specialiştii susţin că toate importurile au fost sistate. Direcţia Sanitar Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor a început informarea cetăţenilor, cu privire la prevenirea îmbolnăvirii. Gorjenii nu au de ce să se teamă, pentru că pieţele au fost invadate nu de castraveţi din Spania, ci de castraveţi moldoveneşti, de Galaţi.
Potrivit cotidianului Evenimentul Zilei „Povestea asta este în Germania şi în ţările care au importat castraveţi din Spania, dar pentru România nu este cazul să ne panicăm. România exportă castraveţi în această perioadă, nu importă”, a declarat Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. Cu toate aceste, românii sunt destul de sceptici şi spun că evită să mai cumpere castraveţi, de teama îmbolnăvirii. Nu este şi cazul gorjenilor, pentru că pieţele sunt arhipline de castraveţi moldoveneşti. Nu e tarabă în piaţă, unde să nu existe castraveţi de Galaţi. Comercianţii spun că au auzit de această bacterie, dar nu le-a afectat afacerea „Nu au scăzut vânzările, pentru că acum e timpul castraveţilor româneşti. Aducem numai din ţară, nu exportăm nimic. Era mai rău, dacă se întâmpla iarna sau toamna, că atunci am fi fost nevoiţi să nu-i mai vindem”, a spus un comerciant. Clienţii nu se lasă aşteptaţi şi vin să cumpere castraveţii moldoveneşti, pentru că spun ei şi preţul este destul de accesibil. Un kilogram d castraveţi de Galaţi, pe pieţele gorjene, costă aproximativ 2 lei. Nici Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj nu a rămas indiferentă şi astfel a trimis cetăţenilor informaţii cu privire la prevenirea îmbolnăvirii. Astfel „luând în considerare severitatea consecinţelor cu această bacterie, este necesară respectarea bunelor practici de igienă, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor cu apă şi săpun, după folosirea toaletei, după atingerea animalelor, înainte şi după prepararea mâncării, spălarea sub jet de apă a fructelor şi legumelor, tratament termic corespunzător al cărnii şi cărnii tocate, înainte de consum, fierberea laptelui proaspăt, înainte de consum, dar şi evitarea manipulării în condiţii de igienă precară a alimentelor”, a spus directorul executiv al DSVSA Gorj, Ion Iliuţă. De menţionat este faptul că epidemia este responsabilă pentru cele 214 cazuri înregistrate în Germania (două decese), 10 cazuri în Suedia, patru cazuri în Germania, trei în Marea Britanie, dar şi un caz în Olanda. Reprezentanţii DSVSA Gorj trag un semnal de alarmă şi spun că este importantă identificarea rapidă a tuturor cazurilor potenţiale în interiorul Germaniei sau a persoanelor care au călătorit în Germania, la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai.
