În ziua de pomenire a Tăierii capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul – Cămărăşeasca” din judeţul Gorj, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Marţi, 29 august, de praznicul Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, credincioşii au venit aici în număr mare pentru a sărbători împreună cu obştea de maici hramul sfântului locaş. Continuând tradiţia ultimilor ani, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită în altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, de chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în timp ce la strană răspunsurile au fost date de Grupul psaltic al Catedralei mitropolitane “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova. „În ziua de astăzi, ca de fiecare dată, la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoarea praznicului de astăzi, venim aici, la sfânta mănăstire şi ne reculegem cu toţii, în jurul sfântului altar, la Sfânta Liturghie, înălţând lui Dumnezeu rugăciunile noastre, cerând în schimb răspunsul la aceste rugăciuni şi mila Sa cea bogată şi milostivirea Sa cea îndelung răbdătoare. Sărbătoarea de astăzi, în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul, este una deosebită. Pentru că noi, astăzi, în post şi rugăciune, îl prăznuim şi îl avem în mintea, în gândul nostru şi în sufletul nostru pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel care a răbdat moarte martirică, tăindu-i-se capul din porunca lui Irod”, a precizat Mitropolitul Olteniei în cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii.
Mănăstirea Cămărăşeasca, file de istorie
După cum este specificat în pisania din pridvorul bisericii, Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul – Cămărăşeasca a fost ridicată în anul 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ispilanti. Biserica este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. De-a lungul anilor a fost renovată de mai multe ori, dar pictura, în stil neobizantin, a fost păstrată în forma sa originală. În anul 2011, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În timpul regimului comunist mănăstirea a fost închisă cultului, fiind reactivată după anul 1989, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu. În prezent, aici vieţuieşte o obşte de maici condusă de stareţa Cristofora Drăghici.
