Muzeul Civilizației Populare Tradiționale din România „ASTRA” din Sibiu cuprinde în alcătuirea sa și zeci de imobile strămutate din județul Gorj. Astfel, grație inițiativei muzeografilor de la Sibiu, mai multe case, mori pe apă, chiar și o biserică, au fost salvate și strămutate la ASTRA spre a fi vizitate și cunoscute atât de români, cât, mai ales, de turiștii străini. Și o fostă moară din comuna Cîlnic a ajuns la Sibiu.
Din satul olarilor Găleșoaia, al comunei Cîlnic, a fost mutată o minunată moară cu șase ciuturi (roți orizontale). Dacă nu sunteți din Gorj și treceți prin comuna Cîlnic, puteți face un popas la Centrul de Informare Turistică și puteți afla mai multe despre satul olarilor-Gălșoaia. Povestea salvării morii din Cîlnic a început în 1972, când muzeografii de la Sibiu au decis, alături de autoritățile din Gorj, transferarea morii cu șase ciuturi sau roți orizontale la Muzeul Civilizației Tradiționale. Moara a fost strămutată din satul olarilor, acum dispărut, înghițit de lucrările miniere-Găleșoaia. Moara funcționa pe apa râului Tismana și a fost construită în a doua jumătate a secolului XIX. „Prin anumite particularități, moara de la Găleșoaia arată cum gândea țăranul român și ce spirit creator avea. El a demonstrat încă o dată că știa să folosească la maximum resursele de care dispunea, spiritul creator al constructorilor populari din Gorj. Moara este foarte mare, deoarece râul pe care funcționa avea un debit deosebit. Era construită mult deasupra apei, așezată pe piloni din lemn masiv, la 4 metri deasupra apei”, spun specialiștii Muzeului ASTRA. „Moara din Găleșoaia este ultimul martor al acestor instalații de pe râul Tismana. Construcția are un plan dreptunghiular, pereții sunt din bârne de stejar, acoperișul în două ape. (…) Pentru a asigura căderea, cât și cantitatea de apă necesare pentru acționarea morii, a celor șase ciuturi, apa râului se stăvilea într-un mic lac-zăton în imediata sa apropiere. (…) Moara de la Găleșoaia avea peste 40 de coproprietari repartizați pe cele șase instalații. Drepturile de măcinare se calculau pe zilele și orele lunii pentru fiecare proprietar”, a scris prof. dr. Corneliu I. Bucur în lucrarea-catalog „Muzeul ASTRA” (2007).
