Acasa / Social / Muzeul Arhitecturii Populare, 37 de ani de la inaugurare

Muzeul Arhitecturii Populare, 37 de ani de la inaugurare

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara a împlinit pe 17 august, 37 ani de la fondarea sa, iar meritul înfiinţării sale revine distinsei Elena Udrişte şi arhitectului care a conceput primele schiţe Nicolae Vânătoru. Figurile celor două personalităţi au fost atent evocate la Curtişoara printr-un complex de manifestări culturale. Muzeografi, etnografi, profesori universitari de marcă, au luat parte la dezvelirea plăcii comemorative dedicate Elenei Udrişte, fondatoarea ansamblului muzeal de la Curtişoara, dar şi la redarea în funcţiune a Casei Găleşoaia, renovată.

Elena Udrişte a contribuit la fondarea Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtişoara iar ani întregi s-a implicat în păstrarea identităţii arhitecturale şi a ajutat la strângerea monumentelor de arhitectură ţărănească. Zilele trecute a fost dezvelită în cinstea sa, o placă comemorativă de către urmaşul arhitectului Nicolae Vânătoru, cel care s-a ocupat de proiectul muzeului. „Fondatorii acestui muzeu sunt Elena Udrişte şi tatăl meu, arhitect Nicolae Vânătoru. Pentru mine este un moment deosebit, se face un recurs la memorie. Muzeul de la Curtişoara simbolizează genul creator al ţăranului român şi al poporului, un tezaur de civilizaţie şi arhitectură gorjenească. Sunt mândru de acest muzeu şi cred că toţi gorjenii trebuie să simtă la fel”, a declarat cu emoţie R.Vânăoru, fiul arhitectului fondator.

Casa Găleşoaia, redată spre vizitare

Pentru Muzeul de la Curtişoara, ziua de 17 august a venit încărcată de semnificaţii. Şeful secţiei de etnografie, Albinel Firescu, a salutat prezenţa oaspeţilor şi a accentuat că dezvelirea plăcii comemorative este închinată celei care acum 37 de ani, punea bazele muzeului de la Curtişoara, dar şi arhitectului care ne-a lăsat primele schiţe. Pe 17 august 1975 se inaugura Muzeul de la Curtişoara. Un astfel de moment merită organizarea unui complex de manifestări de la dezvelirea plăcii comemorative până la simpozionul organizat pe tema satului oltean de sub munte. Despre redarea în funcţiune a Casei de la Găleşoaia, Firescu a subliniat că este importantă pentru legătura cu lumea artiştilor populari. „Casa de la Găleşoaia aminteşte de centrul renumit de olari din Gorj, aproape dispărut, pământul de Găleşoaia cu ceramica de culoare roşie care a devenit rară, la fel ca meşterii olari, tot mai rari. Casa a fost redată spre vizite, am înlocuit acoperişul, vetrele şi a fost consolidată şi amenajată cu specificul zonei”, a declarat Albinel Firescu, şef secţie etnografie Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”. Printre invitaţi s-a numărat şi profesorul universitar dr.Nicolae Panea, de la Craiova, care a făcut o panoramare a caselor de la Curtişoara şi obiceiurilor desprinse din arealul muzeal. De altfel, prof.univ.dr.Nicolae Panea a avut prilejul să mai viziteze muzeul de la Curtişoara iar de fiecare dată, impresia a fost una de încântare. Profesorul a amintit de faptul că muzeul este concentric, pleacă de la un nucleu architectural. „Muzeul trasează cercuri din ce în ce mai largi şi acoperă cam tot ceea ce reprezintă cultură populară”, a subliniat Panea. Dincolo de ziduri, casele de la Curtişoara îşi spun poveştile. „Dincolo de ziduri putem observa stilul de viaţă, practicile agricole, viticole, viaţa de zi cu zi, astfel că muzeele de această formă se situează între staticul muzeal şi dinamicul vieţii cotidiene. Este o formă expresivă, particulară, a muzeisticii româneşti, şi una reuşită”, a declarat distinsul invitat la simpozion, profesorul universitar doctor, Niculae Panea. Publicul iubitor de arhitectură populară şi de tradiţii este aşteptat la Curtişoara unde timpul pare să stea în loc iar natura să vibreze de istoria locurilor.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*