Sărbătoare mare ieri la Muzeul Judeţean Alexandru Ştefulescu din Târgu- Jiu. Motivul? Instituţia de cultură a împlinit 120 de ani de existenţă pusă în slujba istoriei şi a culturii. De la ceas aniversar nu puteau lipsi muzeografi, etnografi, dar şi arheologi care au coloborat îndeaproape cu instituţia de la Târgu-Jiu, dar sau care doresc să înnoade parteneriate benefice.
În perioada 16-18 iulie, Muzeul Județean Gorj organizează simpozionul aniversar “120 de ani de la înființarea Muzeului Gorjului”. Lucrările acestei manifestări științifice vor avea loc la Muzeul de Istorie şi Arheologie şi la Muzeul de Artă (Parcul Central) și astăzi au fost prefaţate de o întâlnire a mai multor muzeografi şi oameni de cultură din ţară. Simpozionul va face o incursiune prin toate cele patru secţiuni ale muzeului de la arheologie până la etnografie şi ştiinţele naturii. Pentru conducerea Muzeului Judeţean, momentul nu putea trece fără emoţie, bucurie dar şi gânduri ambiţioase. „Este punctul culminant al manifestărilor pe care le-am organizat anul acesta cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existenţă. Discuţiile vor viza probleme de arheologie, geologie, istorie şi etnografie, atât locale cât şi naţionale”, a declarat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean „Al. Ştefulescu” din Târgu-Jiu.
Nevoie de personal la muzeu
Printre cele mai importante proiecte pe care le are directorul în plan se numără reabilitarea unor obiective turistice importante. Există însă şi problema personalului insuficient. Concursul organizat recent nu a ocupat toate posturile vacante. „Deocamdată ne descurcăm, am făcut-o de atâtea ori. Personalul este subdimensionat, dar vom încerca să mai creăm noi posturi privitor la un arheolog, geolog şi un muncitor la Muzeul de la Curtişoara”, a adăugat directorul Dumitru Hortopan. După concurs, nu a fost ocupat nici unul din posturile de jurist, nu s-au calificat participanţii, iar dintre cele pentru muzeograf, doar trei au fost ocupate.
Arhitectura lemnului, un punct în comun între judeţe
Nu întâmplător, directorul instituţiei de la Baia Mare a fost prezent şi a punctat legăturile pe care le au în comun cele două muzee, prin istoria bogată, răsfrântă în tradiţii. Dar şi particularităţile fiecăreia sunt demne de punctat. „Asemănările sunt chiar foarte mari între judeţul Gorj şi Maramureş. Este vorba de o arhitectură formidabilă a lemnului, iar ceea ce mi se pare interesant sunt gospodăriile, casele. La noi, ceea ce atrage atenţia sunt bisericile cu turlele foarte înalte. Cert este că cele două zone româneşti se completează bine una pe alta”, a declarat Gheorghe Robescu, directorul Muzeului de Artă şi Etnografie din Baia Mare.
Dacă se vor găsi resurse umane şi financiare, muzeul ar putea funcţiona fără probleme, dar mai este cale lungă pentru ca totul să fie pe roze. Realitatea nu este doar cea întâlnită la Muzeul Judeţean din Târgu-Jiu, majoritatea instituţiilor de cultură din ţară confruntându-se cu neajunsuri materiale, mai mici sau mai mari.
