Foloclorul românesc se dovedeşte un izvor nesecat de comori, pentru artiştii şi interpreţii populari. O paradă a costumelor populare, reprezentative pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Muntenia au reamintit iubitorilor de folclor de însemnătatea tradiţiilor. Străzile oraşului au răsunat de paşii zvelţi şi vocile mândre ale celor aproape 300 de participanţi la cea de-a 35-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Pe fir de baladă”, 2011. Cu cele două secţiuni, folclor şi meşteşug popular, concursul nu s-a dovedit un prilej de comunicare prin artă şi de fructificarea talentului, şlefuit sub îndrumarea mentorilor din toată ţara.
Pleiada costumelor populare, pe străzile din oraş şi apoi reunite în Piaţa Prefecturii a stârnit intersul tuturor, de la organizatori, până la participanţi. Momentul a fost util prezentării participanţilor la concurs, grupurile şi ansamblurile de dansatori şi interpreţi etalându-şi cu semeţie portul. O hartă a României prindea viaţă, dar prin artă şi multă culoare, dar şi un plus de autenticitate. Din Suceava până în Dâmboviţa, din Gorj până în Timiş, din Bihor sau Dobrogea, participanţii s-au întrecut în aptitudini vocale şi instrumentale, reunite după paradă, într-un inedit specatcol de folclor. „Pe fir de baladă”, după cum sună melodios titlul festivalului, a înşiruit parcă poveştile celor care cuteză să le spună, respectând valorile şi tradiţia.
Manifestarea de tradiţie s-a bucurat de implicarea oamenilor de cultură din Gorj şi din ţară, dar şi a autorităţilor locale şi judeţene, care au evocat plăcerea cu care sunt primite astfel de evenimnete pe plaiurile Gorjului. „Prilejul este unul bun pentru menţinerea tradiţiilor, dar şi continuarea lor şi încurajarea valorilor autentice. Curaj şi o şedere cât mai plăcută”, au aurat primarul Forin Cârciumaru şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu.
Talentul şi-a spus cuvântul
Instituţiile de cultură şi-au dat mâna, de asemenea pentru a reuni meşteri populari din rândul celor mici şi iscusiţi. Talent, răbdare nemăsurată şi multă imaginaţie te împresurau de la prima vedere pe centrul oraşului, acolo unde căsuţele de lemn şi-au oferit ospitalitatea copiilor, veniţi din toate zonele ţării. De altfel, la primele ore când încă aşezau migăloasele lucrări, majoritatea artiştilor au povestit câte ceva despre ei. Ne-au atras atenţia standuri diferite, unde linguri de lemn, icoane pictate pe sticlă, sculpturi pe lemn şi os, pictură pe vatră au dezvăluit câte ceva din arta meşteşugului. Am surprins chiar pe micii artişti la lucru, pentru a-şi potoli neastâmpărul creaţiei. Chipuri de sfinţi păreau să prindă viaţă treptat ce pensula înmuiată în acrilic îşi vedea de traseul stabilit prin tuş în praelabil. „La prima vedere, nu pare deloc bătaie de cap, dar fiecare părticică a lucrării se află acolo unde trebuie şi nu altundeva, iar aceasta este adevărata artă. Migala adăugată face ca meşteşugul de a picta să fie pentru cei care pictează cu sufletul”, a fost părerea unui vizitator, vădit sensibilizat de talentul copiilor. Emilia Cătuţ şi Cristina Filac de la Palatul Copiilor continuă tradiţia şi au fost prezenţi la festival cu lucrările pe care parcă le realizează dintr-o aruncare de condei şi pensulă. Uşurinţa însă, ascunde muncă şi răbdare, dar şi o plăcere nesfârşită de a se cufunda în lumea artei. Maria Emilia Cătuţ (14) pictează pe sticlă, Cristina Filac (15) pictează pe lemn, iar Alexandru Mărgineanu (16) lucrează linguri şi icoane de vatră. Nici lemnul nu este uitat, doar că viaţă îi dă prin sculptură Cristian Glăvan (16). „Tehnica realizării pe vatră este cât se poate de autentică, ascunde un secret, dar şi multă dedicţie. Este arhaică, dar se modelează şi după timpuri şi oameni”, a spus artista gorjeană. Emilia Cătuţ pictează pe sticlă de şase ani, iar anul trecut a obţinut locul I, la secţiunea pictură pe sticlă.
Copiii, „cadonaţi” cu diplome
Dincolo de premii însă, participanţii valorifică ocazii pentru promovarea lucrărilor, schimbul de experienţă şi legarea de prietenii. Toate lucrările, de la lemn până la tapiserii şi cusături populare, ceramică şi pictură pe sticlă sunt mărturii ale unor preocupări, care trebuie să reziste timpului, pentru că de pasiune au parte din plin. Toţi cei 30 de concurenţi au primit diplome de participare. Conducerea Palatului Copiilor Târgu-Jiu, în persoana lui Pompiliu Ciolacu a subliniat că festivalul îşi merită aprecierea din plin, dat find faptul că a devenit unul dintre cele mai vechi şi mai reprezentative din ţară. Prezenţa cadrelor universitare invitate certifică valoarea manifestării şi sperăm ca tradiţia să continuie”, a spus Pompiliu Ciolacu.
