Lăcașul de cult amplasat în Piața Prefecturii din centrul municipiului Târgu-Jiu mai este cunoscut și sub numele de Biserica „Sfinţii Voievozi“, Biserica Domnească sau a „Negustorilor”. În trecutul îndepărtat, biserica a servit şi ca necropolă a eroilor din Gorj, iar în fața ei este mausoleul Ecaterinei Teodoroiu.
Biserica „Sfinții Voievozi”, aflată în Piața Prefecturii este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu și Radu Cupetu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcția s-a realizat între 1748-1764, imobilul fiind cunoscut și sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domnească și chiar Biserica „de la Jii”. Planul bisericii este în formă de cruce, iar construcția a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenții care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel Kisseleff se zugrăvește și înfrumusețează catapeteasma, iar în 1855 pictura în stilul bizantin este acoperită cu pictura în stilul renașterii de către pictorul Mișu Popp. În cursul anului 1772, după o notare pe un Minei, biserica poartă şi denumirea de Mănăstirea Domnească, iar denumirea de catedrală i se atribuie pentru prima dată în anul 1863. „A crescut totodată şi diversitatea slujbelor, începând de la sfintele cele obişnuite, Vecernia, Utrenia şi Sfânta Liturghie şi până la oficierea Sfântului Acatist, a Tainei Sfântului Maslu, Pavecerniţa Mare şi cea Mică, iar în timpul Postului Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. Odată cu aceasta, a crescut şi numărul credincioşilor, ce vin să ia parte la serviciul liturgic “, a spus, pentru Ziarul Lumina, preotul Mihai Roibu.
Ce o face UNICĂ
Deosebit de sugestivă este pictura exterioară a Bisericii paraclis mitropolitan “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil” din Târgu-Jiu. Lăcaşul de cult care se deosebeşte prin picturile exterioare în care sunt înfăţişaţi mai mulţi filosofi antici: Socrate, Aristotel, Pitagora, Diogenes, Hipocrate, Plutarh şi alţii. Există foarte puţine biserici din ţară care au asemenea picturi. O astfel de biserică, pe care sunt pictaţi filosofi din perioada antică, se află şi pe muntele Athos. „Din picturile exterioare ale paraclisului, cele care întruchipează filosofi sau oameni de ştiinţă arată faptul că apropierea de Dumnezeu se poate face şi pe calea cunoaşterii. Oamenii de ştiinţă sunt exponenţii celor care au considerat că putem accede la Divinitate prin raţiune şi gândire. Pictorii s-au simţit mult mai liberi în spaţiul exterior al bisericii, abordând o temă mai puţin întâlnită şi mai puţin accesibilă înţelegerii umane. Este tema «Filosofi şi Sibile», zugrăviţi pe brâul de sub streaşina bisericii, uneori asociaţi cu regii şi profeţii Vechiului Testament şi chiar cu sfinţii din calendarul creştin“, a mai declarat preotul Roibu. Această tematică în iconografia picturii murale exterioare se mai întâlneşte şi la alte biserici din Ţara Românească şi Moldova. Picturi similare se găsesc şi pe zidurile bisericilor din Vâlcea: «Sfinţii Arhangheli» din Câineni, Biserica de la Genuneni-Frânceşti sau la Horezu.
