Reorganizarea spitalelor din România a fost o problemă larg dezbătută, atât la nivel local, cât şi la nivel central. Acest subiect a făcut subiectul discuţiei şi ieri, în cadrul Comietului Consultativ de Dialog Civic, pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Gorj. Astfel că, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Gorj au pezentat o informare cu privire la situaţia căminelor pentru persoanele vârstnice, în urma aplicării programului de reorganizare a spitalelor, acţiune demarată de Ministerul Sănătăţii.
De la 1 aprilie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a tăiat banii la 67 de spitale reprofilate în cămine de bătrâni, funcţionarea lor urmând să fie asigurată de către Ministerul Muncii, chiar dacă un timp acolo nu vor fi internaţi vârstnici. Prin Hotărârea de Guvern nr. 212-2011 s-a aprobat Programul de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine, pentru persoanele vârstnice”. Programul s-a adresat autorităţilor administraţiei publice locale, care puteau decide înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi aflate, în reţeaua proprie a acestora. Deşi Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu a fost propus spre reorganizare. Primăria oraşului Bumbeşti-Jiu nu a optat pentru această posibilitate. Spitalul se confruntă cu probleme deosebite, aflându-se în conservare, personalul medico-sanitar fiind redistribuit la alte unităţi sanitare iar personalul administrativ a fost concediat, în conformitate cu Codul Muncii. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Gorj a prezentat unităţile, de la nivelul judeţului Gorj care asigură îngrijirea şi asistenţa persoanelor cu handicap şi a vârstnicilor, astfel: Serviciul de Asistenţă Socială Persoane Vârstnice Novaci, unde asistenţa medicală este oferită de către patru asistente medicale. Personalul care asigură curăţenia centrului şi îngrijirea beneficiarilor este oferit de către cinci infirmiere şi trei îngrijitoare curăţenie, Complexul de Îngrijire şi Asistenţă Suseni, unde personalul care asigură curăţenia centrului şi îngrijirea beneficiarilor este oferit de către 25 de infirmiere şi trei îngrijitoare curăţenie şi Complexul de Îngrijire şi Asistenţă Dobriţa, aflat în aceeaşi situaţie, personalul care asigură curăţenia fiind insuficient pentru acoperirea întregului complex, în ceea ce priveşte activitatea igienico-sanitară. Realitatea din spatele acestei „Hotărâri Guvernamentale” este greu de descris de către cetăţeni, pentru care serviciile medicale au devenit un lux şi nu o necesitate.
