-Rep. ÎPS Voastră, care credeți că este semnificația semnului Sfintei Cruci, acum, în Ajunul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos?
-Să vă spun, cred că Sfânta Cruce este ca un semn, ca o cumpănă, ca un hotar. Ea ne ajută să ajungem pe scara aceasta la Sfintele Paşti, când fiecare vom primi darul după osteneala noastră, cum ne spune Sf. Ioan Gură de Aur! În această zi cinstim Sfânta Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos!
-Rep. Fiecare dintre noi are o sfântă cruce de purtat?
-Da, fiecare dintre noi este chemat de Mântuitorul Iisus Hristos ca să-și ia crucea sa și să-i urmeze Domnului! Este clar că fiecare dintre noi are o sfântă cruce de purtat, a unora este mai grea, a altora mai ușoară, dar cu toții avem de dus mai departe viața aceasta care ne duce pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos! Însuși Domnul a avut această Cruce, pentru că și El a purtat, nu neapărat suferințele Sale, ci, pe ale noastre.
-Rep. Crucea purtată pe dealul Golgotei este și un semn al mântuirii noastre?
Desigur, El a luat asupra sa neputințele noastre, rănile noastre, și cu durerile noastre S-a înfrumusețat, a fost răstignit pe cruce și a biruit puterea întunericului! Ne-a dat nouă semnul biruinței, ca ori de câte ori ne rugăm Lui, să avem ușurare în viața noastră, nădejde și putere să ajungem și noi la ziua cea neînserată a Împărăției Sale!
-Rep. Deci, să neluăm crucea noastră și să-I urmăm Lui!
-Această cruce pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne spune să o luăm, de fapt este viața noastră! Și când ne spune să luăm crucea noastră și să urmăm Lui, El ne învață ca să luăm în serios viața noastră, cu toate bunele și relele vieții pe care o ducem. Această viață ne-a fost dată de Dumnezeu, după posibilitatea noastră și putința noastră de a duce și de a suporta, nicidecum nu ni s-a dat nici mai mult, nici mai puțin, decât atât cât noi avem posibilitatea ca să suportăm și să ridicăm această povară a existenței noastre.
-Rep. Să înțeleg că fiecare dintre noi avem un loc determinat în Planul acesta al Lui Dumnezeu?
-În planul Lui Dumnezeu suntem cu toții, înainte ca noi să venim pe lume! Nimeni nu se naște în lumea aceasta fără să fie gândit de Dumnezeu mai înainte de facerea lumii, căci dacă Dumnzeu a făcut lumea, de bună seamă El a făcut și un plan al lumii, și în planul acesta a rânduit pe toți oamenii ca să vină la vreme potrivită, să trăiască pe pământ și să se întoarcă iarăși în Împărăția Cerurilor!
-Rep. În felul acesta, cred că noi suntem creația unui Dumnezeu ca Ființă transcendentă, care există dincolo de spațiul și timpul fizic!
-Prin urmare, Dumnezeu ne cunoaște pe fiecare în parte, știe viața noastră, cum ne zice sfântul Evanghelist, „niciun fir din capul vostru nu va cădea fără să știe Dumnezeu”! Prin acest cuvinte Evanghelistul vrea să ne arate că Dumnezeu vede toate și știe toate în viața noastră, iar psalmistul, bine inspirit va spune: „unde mă voi duce de la fața Ta? Unde mă voi ascunde, că oriunde aș fi, ești Tu! Iar dacă mă voi duce în noapte, la Tine este lumină și toate le cunoști”, pentru că Dumnezeu este mai presus de timpul nostru, de viața noastră, pentru că El nu este cuprins de timp, ci, mai presus de timp!
-Rep. Cum putem simți că Dumnezeu e mereu cu noi și ne ajută în orice împrejurare?
-Iată, noi venim pe lume, pentru că Dumnezeu ne-a rânduit să fim pe lumea aceasta! Este adevărat că de multe ori, în greutățile și suferințele noastre, parcă ne pare rău că trăim pe pământul acesta. Dar, având în vedere că Dumnezeu este permanent împreună cu noi și ne ajută, curajul ni se înzdrăvenește, nădejdea ni se întărește și mergem cu credință, cu bărbăție pe calea aceasta spre mântuirea noastră, așteptând învierea morților și viața veșnică, unde bucuriile sunt negrăite, că vom intra în Împărăția Tatălui Ceresc!
-Rep. Rugăciunea și postul, ne ajută în pregătirea noastră pentru viața veșnică?
-Așadar, suntem în lumea aceasta peste puține lucruri. Și dacă ne gândim că viața noastră este atât de trecătoare, atât de lipsită de statornicie, ne dăm seama că lumea aceasta și timpul pe care îl avem nu sunt făcute decât să ne pregătim pentru viața veșnică. Și avem nevoie de pregătirea aceasta, cu cât sufletul nostru trebuie să se înfrumusețeze cu culorile veșniciei. Orice faptă bună înfrumusețează sufletul nostru. De-am da de pomană cuiva, ne-am pus o culoare la sufletul nostru și la viața noastră. Am făcut o rugăciune, am adăugat altă culoare.
-Rep. În ziua de Paști, vom merge la biserică și ne vom întâlni cu Hristos Cel Înviat, cu sfinții săi, poate și cu sufletul nostru plin de bucurie!
-În felul acesta, am venit la sfânta biserică, ne-am înfrumusețat sufletul și îngerul păzitor a scris și scrie în continuare întotdeauna faptele noastre bune, și atunci când vom trece din lumea aceasta, vom vedea cât de frumos este sufletul nostru, că strălucește de slavă și de lumină înaintea îngerilor și înaintea Lui Dumnezeu! Iar răsplata va fi viața veșnică, bucuria Domnului nostru Iisus Hristos și a Tatălui Ceresc. Îi vedem pe sfinți și avem modele, avem exemple clare. Nu suntem numai la prima vedere și la prima auzire a acestor cuvinte, nu-i așa?
