Sute de pelerini la Mănăstirea Cămărăşeasca

Câteva sute de credincioşi au participat joi, în ziua de prăznuire a „Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul”, la sărbătoarea hramului Mănăstirii Cămărăşasca, din judeţul Gorj. La ceas de aleasă sărbătoare, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului psaltic al Catedralei mitropolitane„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova. Manifestările religioase au început încă de miercuri seara, cu slujba Vecerniei, eveniment ce a adunat un număr mare de credincioşi care au venit special pentru acest eveniment din toate judeţele Olteniei. La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Părinte Mitropolit a vorbit credincioşilor despre viaţa curată şi plină de har a Sfântului Ioan Botezătorul, subliniind dimensiunea martirică a vieţii Sfântului Prooroc. „În această zi, cinstim după cuviinţă pe Sfântul Ioan Botezătorul, ziua tăierii capului său, o sărbătoare care, în calendarul nostru, este rânduită să fie cu post şi rugăciune. Deşi este, prin definiţie, o zi tristă, totuşi, pentru noi, credincioşii, această zi este de binecuvântare şi de laudă adusă Sfântului Ioan Botezătorul şi, în acelaşi timp, şi de bucurie sufletească, pentru că Sfântul Ioan Botezătorul a sfârşit viaţa pământească printr-o jertfă deosebită, tăierea capului său şi a fost primit în Împărăţia lui Dumnezeu, fiind cunoscut sub numele ‹‹prietenul mirelui››, cel mai mare om născut din femeie, acela care s-a învrednicit să fie Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos”, a spus ÎPS Irineu. După cuvântul de învăţătură, IPS Irineu, preoţii şi diaconii slujitori au oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii cinstitului aşezământ monahal, care s-au mutat la viaţa veşnică. La final, toţi cei prezenţi au luat parte la tradiţionala agapă frăţească. Mănăstirea Cămărăşeasca a fost ctitorită în anul 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind o caracteristică a sfârşitului de secol 17 în arhitectura eclezială românească. Pe lângă praznicul „Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul”, Biserica mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir. În anul 2011, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În prezent cinstitul aşezământ funcţionează cu statutul de mănăstire de maici şi este coordonat de stareţa Cristofora Drăghici.