Școală de toamnă va fi organizată în perioada 27- 30 septembrie la Târgu Jiu de Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Academia Română prin Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.NICOLĂESCU-PLOPŞOR” GRISCU cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj. Deschiderea oficială va avea loc joi, 28 septembrie, ora 10:00, la sediul Muzeului Județean Gorj.
Organizată în cadrul colaborării dintre Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române din Craiova şi Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, cu sprijinul Consiliului Județean Gorj, această primă ediție a școlii de toamnă „Țăranii și universul lor cultural: o istorie culturală a lumii rurale din Oltenia”, este dedicată studierii universului cultural al țăranului din Oltenia. Potrivit organizatorilor, această școală de toamnă se dorește un spațiu de formare și de reflecție pentru viitorii cercetători ai unei regiuni cu un frumos specific istorico-cultural. Publicul țintă avut în vedere este format din studenți, masteranzi, doctoranzi, interesați în explorarea unor teme care pot redefini interesul specialiștilor pentru cunoașterea acestei bogate regiuni etnoculturale. În acest sens, au fost invitați specialiști din București, Cluj, Craiova, de formații diferite (etnologi, antropologi, istorici, filologi), care vor susține o serie de prezentări pornind de la proiecte de cercetare de durată, care le-au permis să surprindă diferite fenomene culturale de cert interes pentru Oltenia: ritualuri populare (Călușul sau colindul), religiozitatea populară, iconografia populară a morții, cultura religioasă a țăranilor. „Invitații vor avea posibilitatea să dialogheze cu muzeografii, studenții, masteranzii și doctoranzii participanți pe marginea tipului de surse utilizat, a combinării lor în demersuri pluridisciplinare, despre metodologii și direcții de cercetare de perspectivă. Privim spre lumea rurală cu sentimente amestecate. De la încrederea în transformarea țăranului în fermier și dezvoltarea agriculturii care ar oferi posibilități economice aparte, pe de altă parte cu nostalgie, raportându-ne la un univers idilic, al țăranilor autentici, care au supraviețuit diferitelor timpuri istorice, păstrând ceva din lumea rurală de altădată. Ambele priviri au erori evidente, dar nu pot ascunde un cert interes. Între timp, în mediul cultural, asistăm la încercări de repoziționare, de refacere a discursului muzeal, de păstrare a deschiderii față de recuperarea și înțelegerea corectă a acestui subiect”, a spus Albinel Firescu, muzeograf de la Muzeul Județean Gorj.
