Acasa / Special / Gorjul, capitala crucilor de lemn

Unice în lume

Gorjul, capitala crucilor de lemn

Obiceiurile şi tradiţiile sunt sfinte pentru olteni. Când vine vorba de petrecerea sărbătorilor de iarnă, de zile sfinte, sau de ce nu, de pomenirea morţilor, oltenii ştiu că tradiţiile trebuie păstrate şi respectate cu sfinţenie. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu „postarea” unor cruci de lemn la porţi, numite cruci de jurământ, un obicei străvechi, unic în România. În mai toate satele din Gorj, oamenii pun la porţi, pentru cinstirea morţilor, cruci frumos pictate, în culori vi. Nu numai la porţi se pun aceste cruci. În satul Piscuri, comuna Plopşoru, spre exemplu, oamenii pun aceste cruci în copaci, pentru ca spiritele, spun ei să aibă libertate.

Puţini sunt cei care cunosc povestea crucilor de lemn, specifice Gorjului. Dacă te aventurezi, pentru o clipă, să cutreieri judeţul, în lung şi în lat, vei avea surprinderea ca la fiecare poartă să găseşti „înfiptă în pământ” o cruce de lemn, pictată naiv, pentru pomenirea morţilor. Crucile vechi, unele chiar şi sute de ani se pot distinge ca fiind elemente esenţiale pentru cultura gorjenească. O spun specialiştii, care povestesc faptul că în Măceşu, lângă Târgu-Cărbuneşti sunt adunate toate, laolaltă, cruci de toate formele, mărimile, dar şi materialele, modelate cu dăruire fie pentru pomenirea morţilor, denumite cruci de căpătâi, fie cruci de pomenire, cruci de izvoare sau cruci de jurământ. Gorjenii pun preţ pe datina crucilor de lemn, iar Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a făcut posibil, ca în satul Măceşu să existe un Muzeu al Crucilor de Lemn, un adevărat locaş încărcat de valoare şi spiritualitate. Potrivit etnologului Pompiliu Ciolacu, cel care a venit cu ideea de a realiza acest muzeu, spune că reuneşte peste 40 de cruci, dar se încearcă achiziţionarea altor 20. „În muzeu se găsesc la ora actuală peste 40 de cruci de lemn, dar vom mai achiziţiona încă 20. Avem cruci vechi şi de 180 de ani. Sunt cruci încărcate de tradiţie şi spiritualitate”, a spus Pompiliu Ciolacu.

Crucile, străjerii lumii de dincolo

În mai toate zonele judeţului se află astfel de cruci, care poartă, peste ani, tradiţia şi obiceiul gorjenilor. Pe la mai toate porţile, gorjenii şi-au post câte o cruce, alteori mai multe, cruci pentru pomenirea morţilor, aşa cum sunt denumite. Există şi cruci de căpătâi, aşezate la mormântul mortului, dar există şi cruci de trecere, cruci aşezate lângă podeţe, sau ape, amintind faptul că pe acolo se află o trecere, având simboluri care mai de care mai interesante, în funcţie de specificul zonei. Nu în ultimul rând gorjenii nu au uitat de crucile de izvoare, care sunt aşezate, de obicei, în aproprierea unei ape, unui râu, sau unei fântâni, amintind că acolo există o sursă de apă. Aceste cruci se pot distinge şi prin specificul mesajelor, care îndeamnă călătorul să vină şi să se „adape” din apa aflată în apropiere. În comuna Turburea se păstrează un obicei vechi, acela de a aşeza, pentru pomenirea morţilor, trei cruci. Prima dintre ele, cea de căpătâi este crucea care îl va proteja pe cel decedat, în lumea de dincolo, cea de-a doua crucea de jurământ, este crucea care se pune la o fântână şi cea de-a treia la o răscruce. Potrivit localnicilor acestei comune, aceste cruci, puse la răscruce sau lângă fântâni simbolizează spălarea sufletului celui mort de păcate.

Crucile…cresc în copaci

Din nefericire, obiceiul nu are un an de naştere. Nimeni nu ştie de unde provine această tradiţie şi nici din ce vremuri, localnicii ştiind doar că această tradiţie trebuie păstrată cu sfinţenie. În satul Piscuri, comuna Plopşoru, aceste cruci se întâlnesc atât la porţile oamenilor, la răscruci, lângă izvoare sau fântâni, dar şi în copaci. Culorile sunt dintre cele mai vii, alese de localnici cu mare minuţiozitate, pentru a atrage atenţia că acolo a murit cineva. Sunt picturi naive, care înfăţişează sfinţi sau pe Fecioara Maria sau Iisus Hristos. E imposibil să nu îţi sară în ochi. Par cruci parcă desprinde din cărţile de colorat, vii, de parcă ar simboliza viaţă şi prospeţime şi nu moartea unui om. Oamenii, în trecere lor prin astfel de locuri se roagă pentru iertarea păcatelor celor decedaţi, dar şi pentru ocrotirea sufletelor lor în lumea de dincolo. Aceste cruci, unice în lume, poartă peste ani tradiţia unui popor, care nu uită de spiritualitate şi de legătura strânsă între pământ şi divinitate. Prin coloristica specifică, prin diversitatea formelor, culorilor, dar şi a materialului din care sunt lucrate, crucile parcă vor să spună că morţii din Gorj, încă sunt vii, aşa cum declara cineva anterior. Pompiuliu Ciolacu îndeamnă turiştii, din toate colţurile lumii să vină să viziteze Muzeul de la Măceşu, un muzeu unic în lume, prin elementele care există acolo. Capitala crucilor de lemn este Gorjul iar noi gorjenii avem obligaţia de a păstra această capitală intactă şi conservată, aşa cum strămoşii ne-au dat-o de zestre.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*