Procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendum, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-au ajutat pe Liviu Dragnea. În acelaşi dosar este învinuit şi Liviu Dragnea. Liderii USL din Gorj sunt de părere că nu este deloc o coincidenţă faptul că dintre toate anchetele din ţară doar în cele trei unde sunt conduceri PSD s-a trecut la această etapă.
Procurorii DNA precizează, într-un comunicat de presă, că au început urmărirea penală faţă 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui. Dintre cele 67 de persoane, 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători. Procurorii anticorupţie precizează că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
„Coincidenţa” din judeţele „roşii”
Acest anunţ nu a luat prin surprindere preşedintele executiv al PSD Gorj, Ion Călinoiu, care a declarat că „din toate judeţele anchetate s-au oprit la cele trei care sunt cele mai reprezentative ca şi rezultate la toate alegerile care au avut loc în ultimii ani. Este clar că nu este o coincidenţă. Anchetele se fac de organele abilitate şi se vor finaliza evident într-un mod care există prezumţia de nevinovăţie. Oamenii au fost blocaţi să nu vină la vot mai ales la Bâlteni. Oamenii nu îşi recunoşteau semnăturile ca să nu-şi piardă locurile de muncă sau au dezlipit autocolante de pe cărţile de identitate ca să nu se vadă că au fost la vot. Primii care au anunţat boicotul au fost cei de la PDL iar cei din minerit au fost cercetaţi că ar fi pus presiune pe oameni, dar acolo s-a terminat repede ancheta şi au fost scoşi nevinovaţi deşi toată lumea ştia că acolo aşa au stat lucrurile”, a declarat Călinoiu. Pe de altă parte, parlamentarii au propria anchetă împotriva posibilelor abuzuri comise de unii anchetatori. Toni Greblă a susţinut, la RFI, că era nevoie de înfiinţarea unei comisii „în primul rând pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului în care autorităţi şi instituţii ale statului înţeleg uneori să-şi facă datoria”. „Nu este vorba de a chema în faţa comisiei senatoriale procurorii care anchetează dosarele cu referendumul. Este vorba de a vedea managementul instituţiei, şi anume care a fost motivul pentru care s-a considerat necesar ca la prânz, în zi de sărbătoare, când oamenii ieşeau din biserică, să fie aşteptaţi la poarta bisericii de poliţişti şi procurori, în aşa fel încât să li se ia declaraţie pe capota maşinii şi să jure pe Biblie la ieşirea din biserică. Pentru toţi oamenii care participau la slujbă, nu doi-trei dintre aceştia au fost audiaţi în calitate de martori atunci, ci toţi participanţii la slujbă”, a adăugat Greblă.
