Primarii din două oraşe din judeţul Gorj vor să organizeze un referendum în ziua alegerilor locale sau parlamentare, în urma căruia cetăţenii să-şi spună părerea în ceea ce priveşte revenirea celor două oraşe la statutul de comune. Este vorba de oraşele Tismana şi Ţicleni, edilii acestora afirmând că autorităţile locale, dar şi cetăţenii sunt dezavantajaţi din mai multe puncte de vedere, odată ce Tismana şi Ticleni au devenite oraşe.
Radu Constantin, primarul din Ţicleni, susţine că va demara procedurile oficiale în acest sens, dar, mai întâi, îi va consulta pe cetăţeni pentru renunţarea la statutul de oraş, iar în cazul în care rezultatul sondajului de opinie va fi unul pozitiv, în ziua alegerilor locale sau parlamentare, va fi organizat şi un referendum. Primarul din Ţicleni consideră că, în cazul în care se va reveni la statutul de comună, localnicii ar plăti taxe şi impozite mai mici, iar autorităţile ar putea obţine mai uşor fonduri europene. „În primul rând să luăm vocea populaţiei, după aceea mă pronunţ. Nu pot să fac nicio mişcarea fără decizia oamenilor. Toate comunele mai dezvoltate tind spre oraşe, eu din oraş să devin comună. Nu ştiu ce să zic, nu decid eu. Spre binele oamenilor ar fi comună. Ar plăti taxe mai mici, am putea să obţinem şi noi fonduri europene şi multe alte chestii. Oricum la locale nu cred că aş putea introduce referendumul, poate la parlamentare”, a declarat primarul din Ţicleni.
Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, le dă dreptate celor doi primari din Tismana şi Ţicleni şi afirmă că, atunci când cele două localităţi au devenit oraşe nu au fost analizate toate aspectele. Oraşele respective au în componenţa lor sate transformate în cartiere fără canalizare şi alimentare cu apă, iar atragerea de proiecte specifice oraşelor este mult mai greoaie şi chiar imposibilă. „E normal ca oamenii de la Ţicleni sau Tismana să-şi dorească taxe şi impozite de comună. Când au fost transformate în oraşe, nu cred că s-au analizat foarte bine situaţiile. Oraşele respective au în structura lor sate care, transformate în cartiere, au fost vitregite de fonduri. Nu s-a dat posibilitatea dezvoltării lor. Sunt oraşe cu populaţie mică şi nu îndeplinesc nici condiţiile de a obţine finanţări pe alte programe prin Programul Naţional regional, iar programele naţionale cu finanţarea oraşelor sub 50.000 de locuitori, nu au dat roade”, este de părere Călinoiu care mai spune că într-un fel le dă dreptate celor doi primari supăraţi.
