Casa în care s-a născut marele sculptor al omenirii Constantin Brâncuși ar putea fi salvată. Aceasta se află în satul Hobița, la aproximativ 200 de metri distanță de Casa memoria, dar se află într-o stare de degradare foarte avansată. Primarul comunei Peștișani, Cosmin Pigui, s-a întâlnit vineri, 2 noiembrie, cu secretarul de stat al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna, pentru a găsi soluții în vederea salvării casei.
„Astăzi (n.r.- 2 noiembrie) am avut o întâlnire minunată cu Dl Primar Cosmin Pigui din Comuna Peștișani unde se află și satul Hobița, locul nașterii marelui sculptor Constantin Brâncuși. Am discutat foarte mult timp despre cum am putea pune în lumină acest loc extraordinar de important și cum am putea rezolva problema adevăratei case în care s-a născut și unde a copilărit Constantin Brâncuși și în jurul căreia s-au născut atâtea povești și frământări. Am ajuns la cea mai bună soluție ce ar putea exista pentru a rezolva această problemă. Nu o să vă dezvălui cum vom rezolva acest demers, dar am găsit o soluție viabilă. (…) Ar exista varianta să fie demolată, expertizată și elementele care sunt considerate originale să fie mutate în curtea casei memoriale și prezentate ca elemente din casa părintească a lui Brâncuși. Deoarece casa este declarată monument istoric, ar exista și varianta să fie răscumpărată și să se spună că este adevărata casă a lui Brâncuși. Din cauză că au fost lăsate sub cerut liber, bârnele sunt putrezite și până acum au fost șanse mici să mai fie salvate. Începând de astăzi am speranța că lucrurile se pot rezolva mai bine decât am fi putut visa vreodată. Până la sfârșitul acestui an, sper să vă pot da marea veste împreuna cu Domnul Primar al Com. Peștișani“, a postat pe pagina sa de Facebook, Alexandru Pugna.
Cum s-a ajuns în această situație
În continuare, secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii prezintă situația de la Hobița în care se află atât Casa muzeu „Constantin Brâncuși“, cât și casa părintească a marelui sculptor: „Casa memorială Constantin Brâncuși este un muzeu județean care se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09494, sub denumirea de Casa-Muzeu „Constantin Brâncuși”. Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod.
Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. (…) Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială.
La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moștenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită cu Gheorghe Brânzan. După moartea mamei sculptorului, moștenitorii, printre care și sculptorul, au făcut împărțirea averii părintești. Pentru aceasta, rudele au pus într-o căciulă bilețele cu toată averea familiei părinților sculptorului, Nicolae și Maria Brâncuși. La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuși i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit surorii sale, Frâsina, care și-a luat casa și a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanță. Istoricul și criticul de artă Vasile Georgescu Paleolog scria următoarele în 1967: «Mai târziu, după moartea lui Nicolae-Radu, când se făcu și împărțeala averii lui, casa nu căzu pe lotul celui care râvnea la el, ci cumpărând-o Fârsina Brânzan, sora lui Brâncuși, de la ceilalți frați, după desfacerea ei bârnă cu bârnă, ușor cu ușor și prag cu prag, a rostuit-o din nou în îmbucăturile ei dintâi, puțin mai la sud, așa cum se întâmplă uneori la țară, la munte, și azi. […]». În 1967, autoritățile Regiunii Oltenia, din Craiova, pe baza deciziilor unei comisii din care a făcut parte și V. G. Paleolog, au elaborat proiectul de organizare a casei Brâncuși de la Hobița. La 16 februarie 1968 a intrat în vigoare legea reorganizări teritorial-administrative a României, regiunile fiind împărțite în județe, așa că problemele legate de casa Brâncuși au fost transferate județului Gorj. Pentru cinstirea memoriei marelui sculptor Constantin Brâncuși, se va organiza cu sprijinul C. S. C. A. pe locul fostei case natale o construcție – gospodărie, tipică zonei și linii generale apropiată ca stil casei Brâncuși, care va cuprinde casa de locuit și dependințele – pivniță, pătul, fîntînă cu cumpănă, împrejmuire etc. – precum și obiectele de interior – constituindu-se ca filială a Muzeului județean Gorj. În acest scop, pînă la 15 iulie 1970, Comitetul județean pentru cultură și artă va depista și achiziționa o casă din satul Hobița, contemporană și apropiată ca stil casei natală a lui Brâncuși, precum și dependințele, care vor fi mutate și reconstruite în curtea casei părintești.
Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 secția Casa Muzeu Constantin Brâncuși la Hobița. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, și a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparținuse sculptorului. (…) După Revoluția din 1989, în anul 2002, sculptorul Florin Codre a vrut să cumpere casa adevărată, pe care a vrut să o strămute la București, unde să o restaureze, însă a fost împiedicat atât de autoritățile din Peștișani, cât și de autoritățile județene. Florin Codre a venit la Hobița și l-a convins pe Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuși, să-i vândă bârnele care mai rămăseseră din casa părintească a sculptorului contra sumei de cinci milioane lei și un cal. Autoritățile locale din Peștișani au solicitat în instanță anularea convenției de vânzare-cumpărare încheiate între cei doi și stoparea ridicării materialelor din casa de la Hobița. Cu toate acestea, Florin Codre a venit pe timp de noapte să-și ridice bunurile. El a vrut să fure acoperișul pe care îl dăduse jos de pe casă, pentru a-l putea transporta. În urma acestui gest, lui Codre i s-a întocmit un dosar penal, care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În prezent, casa „adevărată” e în ruină. Acoperișul a fost luat de cei de la Primărie, care l-au depozitat într-o magazie a Grupului școlar Peștișani, ca să nu dispară. Pentru că nu există acte de proprietate și pentru că este clasificată ca monument istoric (cu cod LMI GJ-IV-m-B-09493, sub denumirea de Casa „Constantin Brâncuși”), asupra ei nu se poate interveni decât cu avizul Ministerului Culturii“.
