Durere fără margini, în comuna Bălăneşti, unde trupul neînsufleţit al uneia dintre cele două angajate moarte în explozia de la Uzina Mecanică Sadu a fost coborât în mormânt. O mare de oameni, rude, prieteni dar şi colegi de serviciu au venit la casa femeii pentru a fi alături de familia care îşi plângea pierderea.
Diana Andriţoiu, avea 38 de ani, doi copii minori şi un soţ care o iubea nespus. Ieri, înainte de a urca sicriul în maşina mortuară, bărbatul Dianei şi-a strigat durerea în faţa mulţimii adunate s-o conducă pe ultimul ei drum pe femeia care până vineri, a lucrat timp de 20 de ani în pericol. „Uite pe cine mi-a luat mie, Dumnezeu. Mie îmi trebuia, nu Lui. Nu trebuia s-o ia la El, trebuia să mi-o lase mie. Ea este soţia mea, frumoasa mea”, striga cu durere în glas, Marius, soţul Dianei Andriţoiu. Cortegiul s-a întins pe câţiva kilometri, iar lacrimile şiroiau pe obrajii tuturor celor care au venit la înmormântare. Diana Andriţoiu se afla împreună cu Mariana Mirulescu, de 38 de ani la locul de muncă în momentul în care s-a produs o explozie puternică la magazia unde era descărcată pulberea. Cele două femeie au murit ucise de suflul exploziei, iar o altă victimă a fost aruncată în apa situată la câţiva metri de magazie.
„Nu cred că a fost vina ei”
Familia celei de-a doua victime de la Uzina Mecanică Sadu a fost luată ieri de familie de la morga Spitalului Judeţean Târgu-Jiu. Una dintre două femei a fost recunoscută doar după dantură. La morgă a venit şi fostul soţ al Marianei Mirulescu, pentru a ridica trupul neînsufleţit al fostei sale soţii. „Nu cred că e din vina ei, aşa cum s-a spus. Ea era foarte atentă şi purta mereu echipamentul de protecţie. Era periculos să lucrezi acolo, dar ea se obişnuise, mai ales că lucra de 22 de ani în unitate”, a declarat, Adrian Mirulescu, fostul soţ al celei de-a doua victimă a exploziei de la UM Sadu. Mariana Mirulescu va fi înmormântată astăzi la Novaci, unde locuiesc părinţii săi.
„Nu aveai voie nici să vorbeşti”
O fostă angajată a UM SADU, pensionară acum, povesteşte că lucrul cu pulberea nu este unul uşor: „Este foarte periculos să lucrezi acolo. Eu am lucrat trei luni şi mi-a fost de ajuns. Nu aveai voie nici să vorbeşti, iar mişcările trebuiau controlate, că altfel oricând se putea creea o scânteie şi gata, exploda totul. Acolo, manevrarea pulberii era foarte riscantă, iar depozitarea în cantităţi mari era o problemă, pentru că dacă se încălzea, făcea autoaprindere şi exploda totul. Probabil şi acum, când au murit fetele astea două s-a întâmplat la fel, probabil au depozitat prea multă pulbere şi din cauza căldurii s-a produs explozia. Nu ştim însă care e adevărul, numai băiatul ăla de a rămas în viaţă ar putea spune ce s-a întâmplat”, a explicat, o ipoteză a ceea ce s-a întâmplat în interiorul magaziei, Ioana Guţă, pensionară de la UM SADU.
