Marți, 27 octombrie, se împlinesc 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu, care cuprinde cele mai importante sculpturi din România: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit.
Din păcate, aniversarea este una tristă, pentru că autoritățile nu se ocupă așa cum trebuie de conservarea și restaurarea capodoperelor. Coloana fără Sfârșit este plină de pete, operele din piatră se află într-un proces de curățire și restaurare care nu s-a mai făcut de mult timp, deoarece se umplu de mușchi în perioadele ploioase, iar turiștii care ajung la Târgu Jiu nu au de unde să-și procure nici măcar un suvenir.
De asemenea, oamenii care au avut o contribuție esențială la ridicarea operelor, soții Aretia și Gheorghe Tătărăscu, nu sunt cinstiți absolut deloc și, mai mult, sunt batjocoriți. Busturile celor doi care se aflau amplasate în apropiere de Muzeul Județean au fost luate și mutate pentru că nu aveau avizele necesare, iar de ani de zile cele două busturi sunt goale.
Șanțuri enorme au apărut acum pe Calea Eroilor în încercarea de a moderniza această stradă importantă, dar șantierul este abandonat.
Cum a fost construit Ansamblul „Calea Eroilor“
Liga Naţională a Femeilor Gorjene, condusă de Aretia Tătărăscu, soţia prim-ministrului Gheorghe Tătărăscu din perioada respectivă, l-a invitat, la începutul anului 1935, pe sculptorul Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu pentru a ridica un monument „în memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” (citat din documente de donaţie), în luptele care s-au purtat de-a lungul râului Jiu în Primul Război Mondial. În anul următor, marele sculptor a ajuns la conacul familiei Tătărăscu din Poiana, lângă Rovinari, astăzi un sat ras de lucrările miniere, unde îşi prezintă proiectul.
Construcţia Coloanei a început la mijlocul lui august 1937, prin turnarea modulelor Coloanei în Atelierele Centrale la Petroşani, şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Coloana fără Sfârşit a fost realizată tehnic de către inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, după modulul cioplit în lemn de tei de către Brâncuşi. Are o înălţime de 29,33 metri şi este alcătuită din 15 module, cărira Brâncuşi le spunea „mărgele”). Fiecare modul are o formă romboidală octaedrică, din fontă metalizată, având fiecare 1,80 metri, cam cât înălţimea unui om.
Poarta Sărutului a fost realizată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. În vara anului 1938 şi până la începutul toamnei, Brâncuşi a sculptat detaliile de la Poarta Sărutului. Monumentul are înălţimea totală de 5,13 metri, o lungime de 6,45m şi o grosime de 1,69 m.
Masa Tăcerii a fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuşi, în toamna anului 1937. În jurul mesei sunt dispuse 12 scaune, numărul lunilor dintr-un an.
Aleea Scaunelor face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“. Pe marginea acestei alei se află 30 de scaune din piatră, care sunt grupate câte trei scaune, de o parte şi de cealaltă a aleii.
Brâncuși nu a fost prezent la ceremonia inaugurării
Inaugurarea ansamblului monumental a avut loc pe data de 27 octombrie 1938, cu ocazia marcării Luptei de la Podul Jiului, eveniment istoric care s-a petrecut în data de 14 octombrie 1916. Manifestările dedicate acestei lupte au fost amânate pentru a se putea inaugura şi ansamblul lui Brâncuşi. De la ceremonie a lipsit marele sculptor, care a fost nevoit să plece. În plus, acesta n era un adept al festivismului.
La aceeași dată, Liga Naţională a Femeilor Gorjene a dona ansamblul realizat de Brâncuși Primăriei printr-un document oficial: „predă oraşului Tg. Jiu monumentele închinate Eroilor” cu ocazia festivităţilor din acea zi. Totodată, se prezintă situaţia sumelor cheltuite pentru executarea lucrărilor respective, care totalizau la acea dată 2.436.275 lei. Defalcat, sumele au fost repartizate astfel: Biserica Sfinţii Apostoli – 666.462 lei, exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei, Portalul de piatră – 683.198 lei şi Coloana – 340.615 lei. Liga roagă primăria să păstreze aceste monumente ca „să ne amintim întotdeauna de Eroi, care şi-au jertfit viaţa pentru Patrie”.
