Bisericile vechi din lemn sunt adevărate nestemate ale patrimoniului cultural. Trebuie însă realizată conservarea lor, iar problema restaurării se pune la peste jumătate din ele. Instituţiile de cultură din Gorj şi reprezentanţi ai bisericii au găsit de cuviinţă să dezbată nevoia protejării patrimoniului cultural într-o întâlnire tematică, intitulată „Un viitor pentru trecut”. Dezbaterea a avut loc la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu-Jiu.
Din cele 170 de monumente istorice existente în Gorj, 117 sunt biserici de lemn, iar la multe dintre acestea starea de degradare îşi spune cuvântul. Restaurarea lăcaşelor de cult este adeseori îngreunată de lipsa banilor, dar şi a modului deficitar în care este făcută. „Multe dintre biserici sunt foarte vechi şi tocmai din această cauză, au ajuns într-o stare de degradare îngrijorătoare, dar trebuie acordată mare atenţie modului în care se face restaurarea. Pe de altă parte sumele pentru realizarea unui proiect sunt foarte mari. Se ajunge de multe ori la proiect şi când trebuie trecut la lucru, nu mai vine finanţarea. Comunităţile locale şi enoriaşii nu pot strânge sumele necesare”, a declarat protopopul Cosmin Bălan. Din lipsa banilor, nu de puţine ori se ajunge la intervenţii neautorizate pentru restaurarea monumentelor. Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional atrag atenţia că se confruntă cu intervenţii neatorizate sau făcute fără acordul Direcţiei. „Mai grave sau mai puţin grave, în funcţie de posibilităţile fiecărui preot”, a subliniat Monica Vlădoianu, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Gorj, adăugând că se impune consilierea preoţilor pentru ca intenţia lor care rămâne una bună, să fie pusă în practică, dar corespunzător. Chiar dacă documentaţiile costă cel mai mult, acestea sunt necesare, pentru ca restaurarea să dea rezultate. Se întâmpină greutăţi la sursa de finanţare, spun şi arhitecţii. „Personal, alături de colegii de la Direcţia de Cultură am mai întreprins nişte intervenţii alături de protoierii, să determinăm parohiile să acceseze fonduri pe diversele organisme care au posibilitatea. Aceste fonduri ar putea avea cale liberă de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Secretariatul General pentru Culte, de la Minisiterul Dezvoltării Regionale şi Tursimului, de la Ministerul Lucrărilor Publice şi apoi coborâm la autorităţile locale şi judeţene”, a explicat Iulian Cămui, arhitect. Nu contestă nimeni faptul că pentru o parte din monumentele de patrimoniu, s-au găsit bani, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că documentaţia costă cel mai mult. Este necesară însă, pentru că atestă respectarea condiţiilor. „Se pleacă de la ridicările topografice din zonă, făcute de specialist, studii geotehnice, expertize tehnice privind monumentul şi expertiza biologică, pentru că lemnul este un material perisabil, care se contaminează, potrivit arhitectului Iulian Cămui. Restauarea propriu-zisă a structurii şi asigurarea unui grad de confort în lăcaşurile de cult sunt de asemenea aspecte importante, care ţin cont şi de utilizarea bisericilor. De un patrimoniu protejat şi pus în valoare cât mai bine, vor să se bucure şi tinerii, care apreciază cu fiecare prilej iniţiativa unei dezbateri în acest sens.
