Acasa / Headlines / Peșterea Polovragi, vizitată, zilnic, de mii de turiști

Peșterea Polovragi, vizitată, zilnic, de mii de turiști

Pestera PolovragiPeștera de la Polovragi tot mai căutată de turiști, în această perioadă. Autoritățile locale, care au preluat obiectivul turistic de la Muzeul Județean susțin că profitul obținut prin vânzarea biletelor nu este deloc de neglijat reușind în felul acesta să îmbunătățească obiectivele turistice. Sunt zile când în localitatea Polovragi ajung peste 1000 de turiști majoritatea cu obiectivul de a vizita Peștera dar și Mănăstirea din apropiere.
Zona de munte preferată de turiști în perioada caniculară. În localitatea Polovragi zilnic au loc astfel de vizite, casa lui Zalmoxis fiind atracția principală a zonei. „Cu cât e canicula mai mare cu atât zona este mai căutată. Suntem mulțumiți de numărul de turiști. Sunt foarte multe grupuri organizate care ajung la noi. Avem peste 1000 de persoane, în wekend, sunt și peste săptămână vizitatori însă un număr mai restrâns. Programul de vizitare este zilnic între orele 08:00- 20.00”, a declarat Gheorghe Epure.

Investiții

Banii adunați din plățile turiștilor se întorc tot înspre obiectivele turistice. Autoritățile intenționează să doteze zona cu cele necesare trecătorilor. „Am achiziționat un modul de toaletă cu trei cabine, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități care urmează să fie amplasat în poiana mănăstirii. În cel mult două săptămâni vom primi un modul mobil care va fi amplasat în vecinătatea Peșterii. Am încercat să aducem istoria habitatul în față prin plasarea unor mici panouri informative și în scurt timp după ce vom obține avizările necesare vom plasa o mică sală de proiecții cu informații referitoare la peșteră”, a mai declarat edilul.

Istoria peșterii

Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățâna, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi. Este o peșteră caldă și umedă cu o temperatură constantă de 9 grade și umiditate medie de peste 90%, care „plânge” cu picături din infiltrații, apă bogată fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier în funcție de straturile pe care le străbate, le „spală” și le readuce, cu îndelungă răbdare, în propria-i excavație. În funcție de impuritățile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta își schimbă culoarea din aval către amonte, pe porțiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină.

Cei 800 de metri de galerie vizitabilă din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval)reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe îi corespunde la suprafață, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetățuia”, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*