Bugetul sănătăţii a crescut constant în ultimii ani, însă nevoile în sistemul sanitar sunt departe de a fi acoperite, a declarat joi preşedintele demisionar al CNAS, Cristian Buşoi.
„Din cele 21,5 miliarde lei, pentru că dăm la o parte banii pe care îi plătim pentru concediile medicale ale CNAS, aproape 70% se duc pe două direcţii majore: 8 miliarde merg spre spitale în fiecare an şi 7 miliarde merg spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare din diverse programe pe care le gestionează CNAS. Deşi vorbim de sume foarte importante, ambele domenii sunt subfinanţate”, a spus Buşoi în cadrul dezbaterii „Restart: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii 2014-2020”, organizată de revista „Politici de Sănătate”, sub auspiciile CNAS şi ale Comisiei de sănătate din Senat, în colaborare cu Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă. Cristian Buşoi a susţinut că accesul la medicamente al populaţiei a crescut mult faţă de acum zece ani şi a arătat că nu mai există plafoane la medicamente şi nici cozi la farmacii datorită mecanismului taxei clawback care permite recuperarea cheltuie peste un anumit buget.
„Încă sunt zone în care există nevoie de aprobări ale unor comisii speciale de la CNAS, încă mai există liste de aşteptare, am rezolvat din fericire oncologia şi nu mai avem liste de aşteptare la tratamentele de cancer şi nici la hepatite, dar încă nu putem trata toţi bolnavii de scleroză multiplă, din păcate încă în domeniul hemofiliei suntem mult sub media europeană dacă luăm toţi indicatorii de factori de coagulare pe cap de locuitor. Dacă ne uităm la spitale că sunt în sală manageri de spitale cred că nu este niciun secret să spunem că, deşi – şi o recunosc şi cei mai mulţi dintre manageri – poate banii pe care îi au la dispoziţie pot fi mai bine cheltuiţi şi mai eficient, totuşi ei sunt insuficienţi pentru nevoile pe care le au spitalele în a trata în mod decent pacienţii”, a arătat fostul şef al CNAS.
Potrivit acestuia, salariile medicilor şi personalului medical sunt încă „mici, neatractive”. Buşoi a mai spus că în unele spitale bugetele sunt insuficiente pentru achiziţionarea de medicamente sau materiale sanitare, iar pacienţii trebuie în acest cazuri să şi le plătească singuri. „Sunt încă multe lucruri care ar necesita o finanţare mai adecvată a spitalelor. Pe toate capitolele bugetare nevoile sunt insuficiente. Dacă ne-am uita la Ministerul Sănătăţii, am vedea că au la dispoziţie de 10 ori mai puţini bani decât nevoile pentru investiţii în infrastructură, investiţii deja privite cu foarte multă atenţie, deja evaluate, deja considerate a fi eligibile”, a declarat Cristian Buşoi. În opinia sa, a atrage fonduri europene în sănătate este o obligaţie şi o necesitate absolută.
„Cred că lecţiile exerciţiului financiar care tocmai s-a încheiat vor fi pe deplin învăţate şi că din punct de vedere al atragerii banilor europeni în general şi în sănătate în special lucrurile se vor desfăşura mult mai accelerat decât s-a întâmplat în perioada trecută. Am avut câteva proiecte importante pe Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii şi aici vă spun că cele mai spectaculoase şi mai importante ale CNAS s-au finanţat pe această axă. Vorbim de proiectul prescripţia electronică, care a atras 48 de milioane de lei din fonduri europene. Astăzi avem peste 68 de milioane reţete eliberate în sistemul electronic, peste 95% dintre reţetele care se eliberează sunt acum în sistem electronic. Sigur este acea zonă specială a Casei OPSNAJ, unde se lucrează în off-line pentru că aşa este legislaţia de protecţia a personalului din această zonă. Al doilea proiect pe care l-am preluat şi care este aproape de realizare – în 21 martie începe faza de testare şi din 20 aprilie deja platforma este gata – este dosarul electronic de sănătate. 81 milioane lei din fonduri europene va atrage acest proiect, va crea o platformă modernă, pionierească în UE, pentru că nu sunt multe ţări care au dosare electronice ale pacienţilor”, a arătat fostul preşedinte al CNAS. Buşoi a precizat că a depus în mandatul său încă opt proiecte eligibile pentru secţiunea de e-health.
„Îmi manifest speranţa că o parte dintre aceste proiecte care au fost muncite în aceste opt luni şi depuse deja pe call-ul care s-a ţinut la sfârşitul anului trecut pot avea o bună şansă pentru a fi promovate în viitorul exerciţiu financiar. Este bine dacă vom reuşi să atragem bani europeni pentru a avea trei spitale regionale de urgenţă, aşa cum există în proiectul pe care în momentul acesta Guvernul îl negociază cu CE şi înţeleg că negocierile ar trebui se încheie cel mai devreme în martie-aprilie. Vor fi investiţii în ambulatoriu, pentru că unele dintre obiectivele strategice ale reformei în sănătate este să mai degrevăm spitalele de acele cazuri care pot fi rezolvate la nivelul medicii primare. Pentru medicina primară se intenţionează construirea a 100 de centre de permanenţă. Acesta este viitorul pentru acele zone în care acum sunt deservite de spitale”, a afirmat Buşoi. El a susţinut că multe dintre spitalele mici din România sunt doar centre de tranzit între locul în care vine pacientul, stă câteva zile, eventual este raportat pentru a-şi face indicatorii, după care este transferat către un spital din Bucureşti sau alt centru universitar sau din capitala de judeţ. „Este o greşeală să desfiinţăm spitale, este o greşeală să lăsăm zone rurale fără acces la servicii medicale, dar aceste spitale mai mici trebuie încetul cu încetul să ofere acele servicii pe care le pot cu adevărat oferi. Creşterea eficienţei energetice este un alt obiectiv şi multe dintre spitalele judeţene vor fi reabilitate”, a conchis Buşoi.
