Acasa / Social / Ce sunt fracturile, cum le recunoaştem, şi cum trebuie să procedăm

Ce sunt fracturile, cum le recunoaştem, şi cum trebuie să procedăm

Ce sunt fracturile?
Fracturile sunt definite ca întreruperea continuitătii osului (ruptura lui), aparută în urma unui traumatism sau suprasolicitări.

Cum recunoaştem o fractură?
• Semnele locale se împart în doua mari categorii:
– Semne probabile de fractură. Se întâlnesc frecvent în caz de fractură dar pot să apară şi în absenţa unei fracturi. Chiar dacă le gasim pe toate, nu putem avea niciodată certitudinea în diagnosticarea unei fracturi.
– Semne sigure de fractură. Gasirea unuia singur dintre ele este suficientă pentru a diagnostica cu sigurantă existenta unei fracturi.

SEMNE PROBABILE DE FRACTURĂ
• DUREREA
Cu sediu osos, de intensitate mare (vie), în punct fix este sugestivă pentru o fractură, este accentuată de mobilizarea segmentului. Lipseşte numai in anumite cazuri, paralizie sau alte boli care împiedică perceptia sau transmiterea durerii. Poate aparea în orice suferinţă de origine traumatică.

• IMPOTENTA FUNCTIONALA (imposibilitatea îndeplinirii funcţiei)
Este o caracteristică întilnita in toate fracturile, la nivelul segmentului respectiv. Poate aparea în orice suferintă de origine traumatică.

• ECHIMOZA (vânătaia) TARDIVA
Apare ca urmare a hematomului primar de fractură care migrează prin toate straturile anatomice de la focar pâna la tegument. Timpul necesar pentru migrare îi da caracterul tardiv. Poate aparea în orice context traumatic. Este un semn care poate lipsi uneori.

• FLICTENELE
Reprezintă o acumulare de lichid în piele. Apar datorită modificarilor circulatorii si metabolice locale, cu apariţia de metaboliti acizi care nu pot fi preluati în circulaţia generală suficient de prompt.
Aceasta explică apariţia preponderent în zonele fară masă musculară şi consecutiv rezerve circulatorii reduse, ex. Fata anterointerna a gambei, glezna, etc. Pot aparea în arsuri, degerături,etc.

• DEFORMAREA REGIUNII SAU SEGMENTULUI.
Poate fi produsă de deplasarea fragmentelor osoase, de hematomul primar de fractură, de edemul posttraumatic, luxatie.

Uneori deformarea are un aspect caracteristic încit se poate pune un diagnostic suficient de precis.

• SCURTAREA SEGMENTULUI.
Apare prin încalecarea celor două fragmente fracturate principale datorită contracturii musculare antalgice. Pot sa apară de asemenea în luxatii.

SEMNE SIGURE DE FRACTURĂ

Semnificaţia acestor semne este ca gasirea unuia singur dintre ele este suficientă pentru a diagnostica cu siguranţă existenţa unei fracturi. Gasirea acestor semne se face prin palpare sau mobilizarea fragmentelor. Manevrele sunt întotdeauna dureroase, greu acceptate de bolnav. Din aceste motive manevrele trebuie facute cu mare atenţie si delicateţe, iar dacă informaţiile oferite de inspecţie (vizualizare) sunt suficiente se poate chiar renunţa la ele. Ele sunt suplinite de examinarile paraclinice obligatorii (radiografie, tomografie computerizată) care pun de cele mai multe ori un diagnostic foarte exact (în cadrul unui serviciu spitalicesc).

• CREPITATIILE SI CRACMENTELE OSOASE
Reprezintă senzaţia tactilă, însoţită uneori şi de percepţia acustică a zgomotelor ce apar în momentul în care fragmentele osoase se freacă unul de celalalt la palpare sau mobilizare. Prezenţa lor dă certitudinea existenţei unei fracturi. Lipsesc in cazurile de fractură incompletă sau fara deplasare, precum şi în cazurile în care există o distantă între fragmente cum este cazul fracturilor de rotulă sau daca există interpoziţie de părţi moi, cel mai frecvent muşchi între fragmentele osoase.

• MOBILITATEA ANORMALĂ
Poate fi uşor gasită în fracturile diafizare (părţii de mijloc) ale oaselor lungi, fiind însă mai greu de gasit, uneori imposibil, în fracturile situate la nivel epifizar (capetelor oaselor lungi). Lipseşte în fracturile incomplete sau fară deplasare, care pot fi însă deplasate prin manevrari intempestive.
• NETRANSMITEREA MISCĂRILOR
Se constată imprimând mişcări la nivelul uneia dintre epifize (capat al osului lung) şi neperceperea acestora la nivelul celeilalte epifize. Se găseste de cele mai multe ori concomitent cu mobilitatea anormală.
• ÎNTRERUPEREA CONTINUITAȚII OSOASE
Se constată prin palparea din aproape în aproape a osului în zonele unde acesta este accesibil sub tegumente, sau un strat muscular subţire. Poate fi mai uşor găsit la nivelul diafizei tibiale sau cubitale. în cazul rotulei sau olecranului, prin îndepărtarea celor două fragmente prin tracţiunea musculară, spaţiul aparut se simte la palpare şi este descris ca “semnul creionului” (poate fi introdus un creion între fragmente).

CUM TREBUIE SA PROCEDĂM ÎN CAZUL APARITIEI FRACTURILOR
Imediat ce au fost puse în evidentă unele dintre semnele de mai sus, membrul afectat nu mai trebuie utilizat (pentru membrul inferior este interzis calcatul pe picior), în cazul identificarii mişcărilor anormale în focarul de fractură se recomandă imobilizarea provizorie a segmentului si asezarea lui in pozitie proclivă (mai sus decât planul corpului) pentru a preveni apariţia edemului (inflamaţiei) si a tulburarilor circulatorii, apoi transportul de urgenţă la spital. O fractura de membru inferior în special, netratată corespunzator (anticoagulant), cât mai repede poate fi mortală prin tromboză (se formeaza cheaguri de sânge la nivelul fractrii) şi embolie pulmonară (chiagurile migrează prin vene în plamân şi îi opreste circulatia sângelui).

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*