Nu este urmă de îndoială că unul din obiceiurile legate de primăvară, care stârneşte gorjenilor amintiri, dar şi dorinţe de a rezista trecerii timpului este cel legat de Sfinţii 40 de mucenici. Am avut curiozitatea să aflăm chiar de la ei cum percep nevoia de tradiţii şi cum sărbătoresc ziua de 9 martie. Dacă unii dintre gorjeni spun că pentru ei contează să aibă pe masă un mucenic indiferent dacă este făcut sau cumpărat, alţii sunt împăcaţi cu ideea de a şi-i procura din comerţ.
Mucenicii chiar şi cumpăraţi împrumută din aroma celor făcuţi de mama sau bunica. Concluzia a fost împărtăşită de un gorjean care a spus că se grăbea să mai facă timp pentru o coptură în casă. „Dar de unde am luat pâinea, am luat şi mucenicii, chiar foarte buni”, a spus bărbatul. Cum nu mai este timpul liber de odinioară, o gospodină a spus că a şi cumpărat, dar a şi făcut câţiva în casă pentru a nu uita gustul tradiţional, mai ales că „după cum am văzut la mama mea, eu îi fierb”, a spus femeia. Mucenicul stârneşte amintiri dintre cele mai frumoase de pe vremea copilăriei. Nu numai aroma, dar şi momentul în care familia întreagă gusta din mucenicii presăraţi cu nucă au devenit definitorii pentru ziua de 9 martie. „Nu mai este timp să facem mucenici acasă, ca odinioară, aşa că acolo unde se mai găseşte răgaz măcar de a fi cumpărat este un plus de bucurie. O mână de ajutor primim şi de la specialiştii în panificaţie, pentru că în felul acesta, nu ne putem plânge că nu am mâncat mucenici”, a spus un tânăr. Dar şi mai mult bucuria creşte când, din casă în casă, dincolo de orice preocupare, se simte gustul tradiţiei ţinute cu dragoste de gorjeni. Mucenicul asezonat cu paharul de vin, dar nu neapărat toate cele 40, este, după părerea altor gorjeni, parte din identitatea noastră. Ce am fi oare fără tradiţii?!
