Istoria neştiută a Culei de la Glogova

0
821

cula glogovaComuna Glogova este o vatră de istorie, de cultură materială şi spirituală, după cum spune profesorul Ilie Paraschiv, autorul Monografiei Glogovei. Patrimoniul acestei localităţi este reprezentat de două edificii ridicate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea: Cula şi Biserica satului cu hramul „Sfântul Nicolae”. Culele din Oltenia reprezintă o realitate artistică care are semnificații istorice importante, uneori, nu doar pentru zonă. Din păcate, multe dintre culele de pe teritoriul județului nostru se află în stare avansată de degradare, iar autoritățile au mâinile legate căci unele dintre aceste monumente sunt proprietate privată, scrie revista cult-ura.ro.

Tradiţia vorbeşte de existenţa culelor mai înainte de veacul al XVI-lea. Într-adevăr, înainte de apariţia culelor olteneşti au existat turnurile-cule care îşi au originea în turnurile de pază sau de veghe. Cea mai veche culă oltenească este Cula lui Greceanu din Măldăreşti, judeţul Vâlcea. Pe teritoriul actual al judeţului Gorj au fost menţionate în trecut 24 de cule. Astăzi se mai păstrează doar 4: Cula de la Curtişoara, Cula de la Siacu, Cula de la Grosera şi Casa-Cula de la Glogova. Aşezată pe terasa superioară a râului Motru, Cula boierilor Glogoveni este o construcţie armonioasă, care se aseamănă mai mult cu o casă boierească, se arată în Monografia comunei Glogova, al cărei autor este profesorul Ilie Paraschiv. Din volumul „Cule. Casele fortificate…” aflăm că marele pitar Necula Glogoveanu avea o casă în Glogova, la mijlocul secolului al XVII-lea. O legendă locală spune că un negustor sârb cu numele de Glogovan s-ar fi așezat în această zonă și ar fi întemeiat localitatea, iar urmașii lui si-au luat numele de Glogoveanu –devenind boierii acestor locuri. Despre un Necula Glogoveanu (pitar) de la mijlocul secolului al XVII-lea vorbeşte şi cercetătorul gorjean Dumitru-Valentin Pătraşcu, în articolul: „Cula de la Glogova are la origine o casă fortificată ce a aparţinut pitarului Necula Glogoveanu. Se pare că aici a locuit pentru scurt timp Paul de Alep care îl însoţea pe patriarhul Macarie al Antiohiei, în călătoria prin Ţările romane de la mijlocul secolului al XVII-lea, în acea perioadă casa avea doar parter”. Cula de la Glogova a fost considerată de către specialişti o formă premergătoare culelor, ea fiind, de fapt, o casă boierească fortificată, povesteşte profesorul Ilie Paraschiv. Dacă parterul aparţine veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, etajul reprezintă partea mai nouă, adăugată de boierii Matei şi Ioniţă Glogoveanu, tată şi fiu, în secolul al XVIII-lea.

Monument cu încărcătură istorică

Nume mari din istoria românească sunt legate de Cula Glogoveanu. Documentele istorice susţin că pragul culei din Oltenia a fost păşit chiar şi de către domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul. Se spune că, atunci când a devenit ban al Craiovei, Mihai Viteazul a venit la Glogova pentru a-şi sărbători înalta funcţie, spune Nicolae Tutilă.

Tudor Vladimirescu, ucenic la Cula de la Glogova

Este de menţionat faptul că monumentul istoric de la Glogova este locul în care Tudor Vladimirecu, cel care în 1821 urma să conducă Revoluţia de la Padeş, şi-a făcut ucenicia. Tudor Vladimirescu avea aceeaşi vârstă cu Nicolae Glogoveanu. Întrucât Tudor era o persoană dezgheţată la minte, Ioniţă Glogoveanu l-a pus să înveţe carte împreună cu fiul său Nicolae. Astfel a învăţat germana şi greaca, iar de la vârsta de 15-16 ani a devenit administratorul moşiei boierilor Glogoveni, aminteşte Ilie Paraschiv. Revoluţionarul ar fi fost amantul domniţei Elena, soţia boierului Nicolae Glogoveanu, fiul lui Ioniţă, cel care a contribuit la zidirea etajului acestei clădiri tradiţionale. Tudor Vladimirescu s-a îndrăgostit de Elena, care era deosebit de frumoasă şi avea înclinaţii artistice. În odăile culei s-a consumat dragostea dintre cei doi, iar legenda care circulă spune că domnul Tudor ar fi fost tatăl unuia dintre copiii Elenei.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here