În Târgu-Jiu, fenomenul sinuciderilor capătă amploare şi se pare că nimeni nu se implică, pentru a face ceva concret în stabilirea adevăratelor cazuri, care au dus la aceste tragedii. Cum în România se aplică metoda „numai dacă se întâmplă ceva grav, luăm măsuri”, se pare că gorjenii nu au înţeles nici măcar acest lucru. O altă problemă a tinerilor este consumul de etnobotanice, unde situaţia este cam la acelaşi nivel. La începutul anului câţiva tineri au fost aduşi la secţia de urgenţe, după ce consumaseră aceste substanţe. Toţi aceşti tineri cu probleme au refuzat complet orice şedinţă de consiliere la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog(CPECA) Gorj. Concluzia directorului Centrului, Laurenţiu Şoşoi este cutremurătoare „Copiii, dar şi părinţii în egală măsură refuză consilierea de teamă să nu fie discriminaţi de cei din jur”.
Lunile Mai şi Iunie au fost două luni „negre” pentru elevii din judeţ. Fie că au ales să ne sinucidă, fie că au consumat diferite substanţe nocive, fie că au ales alcoolul sau tutunul, elevii par mai determinaţi ca niciodată să facă lucruri, care nu sunt acceptate de societate. Şi cu toate acestea, cei care ar trebui să se implice nu o fac din diferite temeri. Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de chestionare asta după ce doi elevi îşi puseseră capăt zilelor, constatând practic că mai mult de jumătate din elevii chestionaţi sunt predispuşi la altfel de fapte. Până aici bine şi frumos, mai departe mister. Cu toate că se spune „bate fierul cât e cald” inspectorii noştri şcolari au lăsat-o moartă, acum preocupându-se mai mult de situaţia examenului de bacalaureat decât de consilierea elevilor, care au nevoie acută de acest sprijin. Mai mult decât atât, inspectorul general Iustin Paralescu a declarat pentru Realitatea Tv că „Am convenit că aceste chestionare ar fi modalitatea benefică pentru aceşti elevi. Ce ţine de şcoală s-a făcut. Într-o săptămână vom avea un punct de vedere”. Prezentă în emisiunea postului naţional de televiziune, Monica Tatoiu a explicat„Competenţele funcţionarilor publici din România au dovedit că nu sunt la nivelul problemelor cu care se confruntă elevii”.
Românii nu ştiu cu „ce se mănâncă” o şedinţă de consiliere
Nici în cealaltă „barcă” situaţia nu este diferită. Cu toate că reprezentanţii CPECA Gorj s-au implicat în diferite campanii, pentru a informa elevii asupra riscurilor la care se expun, aceştia au întâmpinat oarecum bariere şi spun că nu pot face mai mult, dacă persoana nu doreşte. Directorul CPECA Gorj, Laurenţiu Şoşoi spune că şi părinţii ar trebui să se implice mai mult în aceste acţiuni de consiliere şi să participe, împreună cu copiii la şedinţele de terapie, pentru a vedea exact unde sunt problemele. Şocant este faptul că părinţii nu doresc să facă acest lucru, de teamă să nu fie discriminaţi de societate „Până la apariţia Hotărârii de Consiliul Local, care interzicea comercializarea substanţelor halucinogene, au fost câteva cazuri, au fost la secţie de Urgenţe şi apoi au ajuns la noi. Am încercat să îi informăm privind riscurilor la care se expun, dar se pare că nu există cooperare. Atât din partea părinţilor, cât şi din partea tinerilor, care nu acceptă nici o formă de comunicare cu privire la acest lucru. Nu vin aici la Centru şi nici nu acceptă consilierea şi sfatul psihologilor, pentru a nu fi stigmatizaţi de cei din jur. Problema pleacă şi de la părinţi, în egală măsură”. Pe premisa „ce zice lumea dacă mă vede”, părinţii nu vin cu tinerii la psiholog, consilier şi orice alt specialist în probleme afective. Astfel, situaţia copilului se înrăutăţeşte şi din cauza asta se produc aceste tragedii”. Potrivit psihologilor, părinţii ar trebui să comunice cât mai mult cu copiii lor şi dacă nu o pot face să apeleze la sfatul specialiştilor. Cabinele psihologice, dar şi centrele de consiliere ar trebui să fie frecventate de aceste familii, unde sunt semnale că ar putea exista probleme.
