Andronescu a spus, într-o conferinţă de presă, că noua lege a învăţământului va avea un capitol special dedicat copiilor cu CES. Ministrul s-a întâlnit la Bistriţa cu reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă cu terapia copiilor cu autism, iar apoi a spus că legea învăţământului va trebui să cuprindă un capitol dedicat copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
„Cred că în viitoarea lege trebuie să avem un capitol special dedicat copiilor cu CES. Va trebui să ne gândim cum este mai potrivit ca, ceea ce se cheamă astăzi CJRAE, unităţile acestea conexe să lucreze împreună cu Inspectoratul Şcolar în aşa fel încât să nu avem situaţia pe care o avem aici: o şcoală în care sunt 26 de copii cu CES şi nu au profesor de sprijin şi avem o şcoală în care avem un copil cu CES şi avem şi consilier şcolar, avem şi profesor de sprijin, avem şi logoped. O mai bună distribuţie a resurselor este absolut necesară şi fără îndoială o creştere numerică a profesorilor de sprijin pe care trebuie să îi şi pregătim special”, a declarat ministrul Educaţiei.
Andronescu a aflat de la preşedintele asociaţiei respective că într-o clasă sunt puţini profesori în situaţia de a putea adapta programa şcolară la nevoile copiilor cu CES. „Va trebui să găsim soluţii să le adaptăm la nivel naţional şi să încercăm să le trimitem în teritoriu cu aceste adaptări deja realizate”, a spus ministrul.
Ministrul Educaţiei a mai spus că vor exista şi examene adaptate pentru elevii cu cerinţe speciale şi că există un proiect prin care se vor forma 55.000 de profesori care să lucreze şi cu copiii cu CES.
Temele pentru acasă nu se decid în cabinetul ministrului, să decidă profesorii
Temele pentru acasă nu se decid în cabinetul ministrului, spune ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, potrivit căreia decizia în acest sens aparţine profesorilor, care ştiu ce are nevoie un copil. Ministrul a recunoscut şi că programele şcolare sunt extrem de încărcate.
Ecaterina Andronescu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că temele pentru acasă nu se pot rezolva din cabinetul ministrului. „Eu cred că toate generaţiile făceau teme pentru acasă şi nu cred că temele pentru acasă trebuie să se decidă la cabinetul ministrului. (…) Eu aş da autonomie profesorului, el ştie ce trebuie pentru acel copil. Ce putem să facem noi, la nivel naţional, este să încercăm să lămurim pe toată lumea că astăzi şcoala nu este singura sursă de formare pentru acel copil, că acest copil aflat acum în şcoală are nenumărate surse de informare de la telefon şi televizor şi atunci trebuie să esenţializăm programele şcolare”.
În opinia ministrului, trebuie înţeles faptul că elevul trebuie „să mai facă ceva şi acasă”, iar instruirea lui sau formarea lui prin şcoală nu se face numai în cele patru ore de şcoală pe zi pentru învăţământul primar şi şase-şapte ore pentru învăţământul gimnazial. Pe de altă parte, Ecaterina Andronescu a recunoscut că programele şcolare sunt prea încărcate şi că trebuie modificate, ţinându-se cont şi de vârsta elevilor. „Sunt absolut de acord ca asta trebuie să facem şi, recunosc acest lucru, din păcate… M-am uitat peste programele care sunt acum în vigoare şi de multe ori am avut senzaţia, citind aceste programe, că cei care au elaborat programele au încercat să pună în programe cam cât ştiu domniile lor, la experienţa de profesori pe care o au, uitând uneori că elevul căruia îi e dedicată acea programă are o altă vârstă. Faptul că trebuie să revizuim programele rezultă şi din următoarea constatare: dacă un copil pleacă din şcoala românească dintr-o anumită clasă la o şcoală din Occident, saltă una sau chiar două clase, ceea ce este încă o dovadă a ceea ce spuneam: că programele noastre sunt excesiv de condensate, o să facem această esenţializare”, a spus ministrul Educaţiei.
