Un simpozion judeţean, cu titlul „Patrimoniul cultural prin operele lui Constantin Brâncuşi”, va fi organizat în data de 29 septembrie 2017, la Colegiul Tehnic Motru. Brâncuși rămâne un infinitiv lung, în fața căruia „străinul” devine „aproapele” nostru!
Despre Brâncuși s-a scris enorm, însă opera și gândirea sculptorului român au rămas inepuizabile, pentru că locul lui Constantin Brâncuși în patrimoniul cultural universal este mereu viu, reflectând infinitive lungi, în cadrul căreia însăși existența efemeră își găsește un sens. Opera brâncușiană nu se rezumă doar la estetica arhitecturală sau la valoarea de patrimoniu cultural, ci reflectă însăși devenirea naturii umane, aflată, încă din primul moment al existenței, în căutarea desăvârșirii și perfecțiunii. La “finalul” acestei experiențe, constatăm, în mod paradoxal, faptul că mai avem multe experiențe de trăit pentru a-l putea înțelege și descoperi pe adevăratul Brâncuși, deoarece drumul maturizării și al înțelepciunii este complex și presupune eforturi suplimentare pentru a putea desluși tainele orizontului cunoașterii brâncușiene. Ne este dificil să vorbim despre Constantin Brâncuși, și credem că nici nu ar fi oportun să o facem. Probabil, ar fi imoral și periculos să ne considerăm drept brâncuşiologi care l-au înțeles pe Brâncuși. Nu o să o facem, pentru că marele sculptor român nu are nevoie de așa ceva… Până la urma urmei, așa cum afirma filosoful Constantin Noica, opera marelui sculptor e accesibilă oricărui limbaj, fără a avea nevoie de explicații suplimentare. Putem afirma, în schimb, faptul că Brâncuși ne-a marcat și ne-a modelat orizontul valorilor. În duritatea pietrei și al marmurei am descoperit voința de a fi solidari și înțelegători cu cei de lângă noi, de a depăși clivajele și discrepanţele existente în spațiul românesc și cel european. Am învățat că nu ne-am fi putut bucura de luxul din zilele noastre și de avantajele tehnologiei dacă nu am fost uniți. Iar atunci când au prevalat doar interesele naționale, destinele unor familii întregi au fost zdrobite de două conflagrații mondiale care au schimbat cursul istoriei, lăsând în urmă o Europă devastată economic, social și politic. Obținută cu prețul a milioane de vieți omenești, pacea, unitatea și solidaritatea statelor europene le-au ajutat pe acestea să-și redobândească frumusețea și prosperitatea. Cetățenii statelor europene s-au pus în jurul unei singure mese, construind un proiect unic pe scena politică europeană. La 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, peisajul european a suferit schimbări profunde. Performanța economică și extinderea proiectului european a oferit statelor membre un cadru prielnic pentru a asigura siguranța cetățenilor, oferindu-le, în același timp, acces la educație, asistenţă medicală și asigurări sociale.
Valorile statelor ce fac parte din UE și importanța lor
Libertatea de mișcare și libertatea de a presta servicii în spațiul european le-a permis cetățenilor să interacționeze cu cetățenii din toate statele membre, luând contact cu elementele de cultură locală, extinzându-și orizontul de cunoaștere. Înlăturarea barierelor a favorizat apariția unui patrimoniu cultural european, marcat de diversitatea și complexitatea interculturală și multilingvistică. Tradiția și istoria popoarelor europene au devenit accesibile fiecărui cetățean european, reducând riscurile ca acestora să le fie inoculat orice sau să fie convinși să facă orice… Umanitatea ethosului european s-a construit și s-a modelat în raport cu dihotomia dintre valoare și nonvaloare, libertate și supunere, solidaritate și divizare. Alături de operele lui Ludwig van Beethoven, Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich Nietzche, Jacques Prévert, Charles Baudelaire sau Dante Alighieri, creațiile lui Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Grigore Vieru sau George Enescu aduc o contribuție importantă modelului și spiritului european. În mod incontestabil, lista nu este una exhaustivă. Autenticitatea și valoarea acestor opere este dată, în schimb, de capacitatea noastră de a internaliza valorile și principiile identității și ethosului european. Uneori, în mod inconștient, neglijăm importanţa patrimoniului cultural european în menținerea unității Uniunii Europene. Depărtându-ne de valorile care stau la baza patrimoniului cultural european, slăbim capacitatea statelor membre de a face față amenințărilor neconvenționale și ascensiunii curentelor populiste și eurosceptice.
Proiect plin de provocări
De aceea, acest proiect este, în primul rând, despre noi, despre drumul pe care îl urmăm împreună, un drum al devenirii, al căutării ethosului și spiritului european. Drumul e lung, incert și plin de provocări. Proiectul nostru nu se încheie aici! Rămânem o echipă unită și ne-am propus să-l descoperim în continuare pe Constantin Brâncuși, motivându-i și pe cei din jurul nostru să pornească în această călătorie inițiatică. În acest sens, vom continua să organizăm anual simpozionul județean “Patrimoniul cultural prin operele lui Constantin Brâncuși” (cultură, educație, arte plastice). Cu această ocazie, vă invităm la prima ediţie a simpozionului, organizat la data de 29 septembrie 2017 la Colegiul Tehnic Motru. În săptămâna premergătoare simpozionului vom organiza o expoziţie-concurs dedicată operelor marelui sculptor român. Prin intermediul simpozionului ne dorim, în primul rând, să promovăm non-discriminarea și interculturalismul drept principii de bază într-o societate democratică. Pornind de la opera și gândirea lui Constantin Brâncuși, am descoperit că este de ajuns să ne așezăm la o masă pentru a atinge infinitul… Cu emoție, prin intermediul fiecărei activități, am rămas marcați de unicitatea și originalitatea operei și gândirii sculptorului Constantin Brâncuși.
Articol realizat de membrii echipei Infinity of the Bird in Space, Colegiul Tehnic Motru
