Mănăstirea Tismana a găzduit săptămâna aceasta lucrările Simpozionului naţional cu tema „Teologia ortodoxă siriană de la Sfântul Efrem Sirul la Sfântul Isaac Sirul”. Organizat de Facultatea de Teologie din Craiova, cu participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, evenimentul, care s-a încheiat ieri, a reunit profesori de teologie din întreaga ţară, iubitori ai spiritualităţii siriene.
Urmând unei tradiţii neîntrerupte de cinci ani de zile, întâlnirea profesorilor de teologie din lavra Sfântului Nicodim de la Tismana a adus în actualitate o temă foarte puţin abordată în spaţiul teologic românesc de nivel academic. „Teologia siriană ortodoxă de la Sfântul Efrem Sirul la Sfântul Isaac Sirul” a devenit, vreme de două zile, elementul principal al activităţii cultural-universitare pentru Biserica din Oltenia. Bucurându-se de un cadru adecvat şi propice discuţiilor academice, evenimentul a fost deschis oficial miercuri, 9 octombrie, prin prezenţa şi cuvântul de binecuvântare al IPS Părinte Irineu, Decanul Facultăţii de Teologie din Craiova. Alături de Mitropolitul Olteniei a stat Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a vorbit la rândul său despre importanţa patristică a teologiei şi personalităţii Sfântului Efrem Sirul.
„Este foarte important să dezbatem ceea ce prezentăm”
În cuvântul de deschidere, IPS Irineu a evidenţiat rolul teologiei siriene în formarea şi conturarea doctrinei ortodoxe. „Este o mare bucurie pentru noi de a avea posibilitatea să ne reunim aici, la Mănăstirea Tismana, pentru a discuta despre o temă foarte importantă şi totodată puţin dezbătută în teologia noastră: învăţătura ortodoxă a Părinţilor sirieni. Cu toţii cunoaştem câte ceva despre Şcoala din Antiohia care a dat Bisericii o mulţime de oameni luminaţi, profesori şi asceţi în acelaşi timp. Ea a fost în prim-planul celor mai înflăcărate controverse teologice ale timpului. Alături de şcoala din Alexandria, Antiohia a oferit Bisericii vlăstare pline de sfinţenie şi de bogăţie teologică, luând naştere astfel o teologie siriană, din păcate ignorată şi nerecunoscută de multe ori. Cu toate acestea, aici au existat şi persoane de tristă amintire, cum sunt de pildă Teodor de Mopsuestia sau Nestorie. După cum spuneam, dincolo de această latură negativă, Biserica siriană a avut încă din primele veacuri o importanţă deosebită, aici ucenicii Mântuitorului numindu-se pentru prima dată creştini. Tot aici, Sfântul Apostol Pavel şi-a început activitatea de propovăduire, convertindu-se în Damasc”, a spus IPS Părinte. La final, Mitropolitul Olteniei i-a îndemnat pe participanţi să dezvolte temele prezentate în discuţii şi dezbateri. „Sunt convins că în decursul acestor zile, cu toţii veţi dezbate cât mai util această temă şi veţi ajunge la concluzii cât mai folositoare pentru teologia noastră românească. Este foarte important să dezbatem ceea ce prezentăm, întrucât prelegerile nu trebuie să fie decât dătătoare de ton. Fiecare dintre noi venim aici încărcaţi de cunoştinţe variate şi punându-le în dezbatere vom ajunge la final mult mai edificaţi în această problemă, urmând să aşezăm cunoştinţele strânse într-un volum de studii de teologie”, a conchis IPS Părinte. Simpozionul naţional de teologie organizat în perioada 8-10 octombrie la Mănăstirea Tismana vine să întregească seria întâlnirilor dedicate tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe, aşezată sub genericul şi oblăduirea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii noastre. Toate prelegerile susţinute vor fi aşezate ulterior într-un volum colectiv care va întregi cea de ce V-a serie „Studia Theologica”, proiect susţinut de Arhiepiscopia Craiovei, Facultatea de Teologie din Craiova şi Editura „Mitropolia Olteniei”.
